Linkuri accesibilitate

„O lovitura mortală dată exportului din Moldova și Transnistria în Rusia” (regnum.ru)


Republica Moldova este un stat în care există tot mai puțină democrație (cotidianul.md).

„Premierul rus Dmitri Medvedev a dat o lovitura mortală exportului din Moldova și Transnistria în Rusia”, titrează regnum.ru. Pe 29 decembrie Medvedev a semnat un document ce pune în aplicare decretul președintelui rus Vladimir Putin privind interdicția de a importa în Rusia produse ucrainene și cele tranzitate prin Ucraina, inclusiv produse industriale, echipamente electrice, alcool, legume și fructe. Sub incidenţă acestor sancţiuni vor intra şi lideri ai industrii transnistrene, între care, fabricile Kvint, Electromaș și Moldavkabel, precum și mai multe întreprinderi agricole. Potrivit regnum.ru partide mari de produse transnistrene ar fi fost deja oprite în vamă. Estimările preliminare arată că exportul va scădea cu circa 13 milioane de dolari. Majoritatea exportatorilor moldoveni afectați ar fi producătorii de fructe, legume şi produse vinicole cărora Rusia le-a anulat taxele de import pe perioada 1 ianuarie - 30 iunie, urmare a unei înţelegeri între preşedintele Igor Dodon şi omologul său rus Vladimir Putin în ajunul parlamentarelor din Moldova. Noua decizie a guvernului rus privind interdicția tranzitului prin Ucraina nu doar că blochează principalul canal moldovean de export în Rusia, dar face necompetitive produsele moldovenești pe piața rusă, mai scrie regnum.ru.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00
Link direct

La același subiect, portalul transnistrean novostipmr.com anunță că administrația de la Tiraspol va veni cu un comentariu pe parcursul zilei de azi. În articol se spune că decizia guvernului rus e o contra-sancțiune aplicată Ucrainei, dar care ar putea atinge exportatori transnistreni. Se mai precizează că de la începutul anului administrația tiraspoleană „lucrează în vederea soluționării problemei și se află în permanentă legătură cu reprezentanți împuterniciți ai Federației Ruse”.

Peste 20 de mii de cetățeni din diaspora s-au înregistrat prealabil pentru alegerile parlamentare din 24 februarie. Cifra este cu mult mai mare față de alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, când s-au înregistrat peste 3500 de moldoveni stabiliți peste hotare, anunţă agenţia de presă IPN.

Numărul secțiilor de votare peste hotare ar putea însă rămâne cam același ca și la prezidențialele din 2016, scrie deschide.md. Chiar dacă noua legislaţie electorală prevede că la deschiderea secţiilor de votare în străinătate se va ţine cont inclusiv de numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent, membrul CEC, Iulian Ciocan, exclude că înregistrarea prealabilă a peste 20 de mii de cetățeni va duce la deschiderea unui număr mai mic de secții de votare decât la prezidențiale la care participaseră circa 130 de mii de cetățeni. „Nu cred, bazându-mă pe propria experiență, de exemplu în scrutinul parlamentar din 2014 s-au înregistrat mult mai puțini oameni decât acum. Și atunci au fost deschise dacă nu greșesc 95 de secții de votare în afara țării”, a precizat Iurie Ciocan.

Greutatea votului din diaspora a fost micșorat de două ori în urma adoptării sistemului mixt. De această părere este președintele Institutului pentru Inițiative Strategice, Andrei Popov, citat de jurnal.md. El anticipează că procedura de vot va fi mult mai anevoioasă, fiecare alegător având patru buletine de vot. Prin urmare la secțiile de votare se vor crea cozi mult mai mari decât la prezidențialele din 2016 la care diaspora s-a mobilizat într-un număr record. Expertul în politici publice Ştefan Gligor afirmă că în republică votul diasporei are o pondere electorală mai mare decât în străinătate motiv din care e nevoie de o campanie masivă de mobilizare a cetăţenilor care pot reveni acasă. revenirea moldovenilor pentru a vota în ţară ar fi o circumstanţă neprevăzută pentru partidele ce au votat sistemul mixt – PD şi PSRM. „Ei au creat sistemul pentru a dispersa voturile astfel ca să câştige candidatul lor cu 20-25 la sută, însă, dacă noi aducem în 27 de circumscripţii 1000 de persoane care votează cu opoziţia antisistem, aceste alegeri ar putea să fie răsturnate”, crede Ştefan Gligor.

Jurnal.md mai informează că în ajunul campaniei electorale „partidul de la guvernare își face imagine din banii statului”. Pensionarii sunt anunțați prin intermediul unor scrisori semnate de liderul PD, Vlad Plahotniuc, că din ianuarie le vor fi majorate pensiile şi că vor primi un ajutor social unic de 600 de lei. „Vreau să știți că bunăstarea oamenilor în vârstă este o prioritate pentru Partidul Democrat din Moldova și pentru Guvernul țării”, se mai spune în scrisorile semnate de Plahotniuc şi livrate de oficiile poştale. Președinta CEC, Alina Russu, a refuzat să comenteze întrucât nu ar fi văzut aceste scrisori. Ea a precizat că Codul penal interzice concurenţilor electorali să ofere alegătorilor bunuri sau alte beneficii, inclusiv produse alimentare, produse din tutun sau alcool.

Republica Moldova este un stat în care există tot mai puțină democrație, potrivit Indexului Democrației pentru anul 2018, scrie cotidianul.md. Moldova continuă să retrogradeze în acest clasament global şi rămâne în rândul statelor în care domnește un regim hibrid. Studiul compară 60 de indicatori din cinci categorii mari – procesul electoral și pluralismul politic, funcționalitatea guvernului, participarea politică, cultura politică democratică și libertățile civile. Moldova stă cel mai prost la cultura politică și funcționalitatea guvernului, se mai spune în articol. Se amintește că pentru prima dată Republica Moldova a ajuns în rândul statelor cu regim hibrid în 2017, până atunci fiind considerată o țară cu o „democrație defectuoasă”.

TVR Moldova publică opinii ale analiştilor despre președinția României în cadrul Consiliului UE. Una din concluzii e că România poate stimula apropierea R. Moldova de UE doar dacă autorităţile de la Chişinău vor respecta normele democratice. Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbîrţă, subliniază că în ultimii doi ani Moldova a regresat la capitolul procese democratice şi dezvoltare instituţională. „Dacă vom reuşi după alegerile parlamentare să resetăm guvernarea, să dăm un semnal clar pozitiv UE că putem schimba lucrurile spre bine, atunci România ne poate ajuta. Dar dacă vom avea o schimbare a guvernării pro-ruse, atunci România nu ne va putea ajuta cu multe”, crede Tăbîrţă. Un alt analist, Nicolae Negru, spune că definitoriul ca fi cum vor fi organizate alegerile parlamentare. Cei doi experţi consideră că în jumătate de an România nu va reuşi să schimbe optica Bruxelles-ului faţă de viitorul european al ţărilor din Parteneriatul Estic, mai ales pe fondul problemelor majore pe care le înfruntă UE.

Vezi comentarii (3)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG