Linkuri accesibilitate

Igor Dodon la Moscova (Petru Grozavu/Ziarul de Gardă)


Noul Cod al serviciilor media audiovizuale interzice discursul de ură (Olga Guțuțui/media-azi.md).

Politica și Biserica își dau mâna în alegerile din Republica Moldova, constată Mădălin Necșuțu într-o analiză pentru Balkan Insight. „Relația specială dintre cele două sfere este caracterizată drept o situație avantajoasă pentru ambele părți. Biserica primește bani și prestigiu din partea statului și a politicienilor - în timp ce politicienii populiști primesc binecuvântarea episcopilor și a clerului superior în vânătoarea lor de voturi”, scrie autorul.

„Episcopii, care sunt „stăpâni” pe anumite regiuni, vor fi în prima linie a luptelor politice”, afirmă Victor Gotisan, expert în probleme politice și religioase. El menționează că socialiștii vor căuta sprijin în nordul țării, cu ajutorul puternicului episcop pro-rus Marchel de Bălți. Democrații se vor concentra asupra centrului țării, unde va juca un rol important episcopul Siluan de Orhei, cel care de Crăciun l-a lăudat pe președintele PD, Vlad Plahotniuc, pentru activitățile sale. Episcopul Siluan are, de asemenea, legături bune cu Partidul Șor, condus de Ilan Șor. „Patriarhia Rusă căreia îi e subordonată Mitropolia Moldovei impune o anumită viziune pro-estică, pe care clericii trebuie să o promoveze, fapt ce nu e pe place formațiunii care deține controlul acestei țări, Partidul Democrat”, mai precizează Victor Gotişan.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:44 0:00
Link direct

În actuala campanie electorală, știrile false și discursul de ură îi vor costa scump pe radiodifuzori, atenţionează Olga Guţuţui membră a Consiliului Audiovizualului. Ea precizează, într-un comentariu pentru media-azi.md, că noul Cod al serviciilor media audiovizuale interzice discursul de ură şi prevede sancţiuni dure. Olga Guţuţui mai observă că în perioada campaniilor electorale se intensifică tirajarea ştirilor false care sunt folosite de către actorii politici în scopul de a-și discredita oponenţii. „Îmi doresc ca furnizorii de servicii media autohtoni să dea dovadă de maximă responsabilitate şi maturitate în reflectarea acestui scrutin. Să se detaşeze de jocurile de culise, pentru a informa corect şi echidistant alegătorii. Iar Consiliul Audiovizualului va monitoriza cu maximă atenţie exerciţiul reflectării scrutinului, aşa încât să nu fie difuzate ştiri false şi admise elemente de partizanat politic, discurs la ură, dezinformare şi manipulare a opiniei publice”, concluzionează Olga Guţuţui.

Anatol Moraru comentează pe nordnews.md măsurile electorale ale guvernării democrate cu majorări de salarii şi venituri care, observă el „vin ca ninsorile peste capetele noastre, după ce ani de zile ne-au furat și umilit”. Autorul e de părerea că PD și-a calculat foarte minuțios pașii în parlamentarele din 24 februarie și nu avea cum să nu pună în ecuație faptul că pensionarii și bugetarii sunt o plajă electorală de mare importanță, ca număr de voturi, şi că aceștia depind de mila guvernării. Scopul major al formațiunii a fost să dea salarii şi pensii majorate doar până la alegeri. „Deocamdată, asta e supoziția. Vom ajunge în martie, aprilie, mai… și vom vedea, dacă vor mai fi bani …”, punctează Anatol Moraru.

Petru Grozavu scrie în Ziarul de Gardă despre o nouă vizită a preşedintelui Igor Dodon la Moscova. „În doi ani de mandat, a plecat în Rusia mai des decât toţi preşedinţii de până la el: Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin şi Nicolae Timofti. Dacă în R. Moldova ar exista o nominalizare pentru preşedintele cu cele mai multe vizite într-o ţară străină, Igor Dodon ar fi marele medaliat la titlu”, observă autorul. El se întreabă însă ce s-a schimbat în bine în relaţiile cu Rusia, de pe urma întrevederilor lui Dodon cu Putin şi alţi oficiali ruşi. „Exporturile de mărfuri, produse şi de forţă de muncă moldovenească pe piaţa rusă s-au redus şi continuă să scadă, trupele şi muniţiile ruseşti rămân în Transnistria, independenţa R. Moldova recunoscută până la Nistru, circulaţia între malurile Nistrului – restricţionată ca într-o zonă de război…”, notează editorialistul.

Întreaga regiune a Europei Centrale și de Est, dar mai ales spațiul post-sovietic, se confruntă cu fenomenul propagandei și dezinformării, deseori promovat de Federația Rusă, titrează Radio Chişinău. Republica Moldova, spre deosebire de alte state din regiune, deși este afectată direct de acest fenomen nu are politici la nivel național pentru a combate propaganda rusească, se mai spune în articol. Experții atenționează că măsurile luate în ultimul timp de autorități prin restricționarea retransmiterii programelor ruseşti nu sunt suficiente şi sunt susceptibile de a favoriza anumite grupuri politice. „La nivel național nu sunt aprobate politici clare cum Republica Moldova își creează mecanisme de reziliență la nivel național în acest domeniu”, notează expertul Rosian Vasiloi.

Larics.ro publică o analiză semnată de Radu Cupcea despre cum se face jurnalism în presa afiliată lui Plahotniuc şi Dodon. Autorul face referinţă la un recent eveniment organizat de Fundaţia Mării Negre la Bucureşti la care au participat liderii opoziţiei moldovene. Evenimentul a deranjat foarte mult la Chişinău şi a fost criticat inclusiv de spicherul Andrian Candu. În articol este analizat cum unele media au reprodus reacţia lui Candu. Autorul observă că o serie de publicații moldovene i-au modificat vorbele spicherului și i-au pus în declarații cuvinte în plus. „Toată presa arondată Binomului Plahotniuc Dodon a „greșit” în același fel, și a pus în relatare o sintagmă, în același loc, în același fel”. Radu Cupcea crede că nu a fost o gafă jurnalistică, ci că „presa dlui Plahotniuc primește dintr-un centru materialele care trebuie publicate. „…organele de presă ale Binomului, mai mari sau mai mici, se citează sau se preiau reciproc. Un veritabil consorțiu politică, cu numeroase publicații, de la televiziuni cu audiență până la „agenții” de presă sau portal-uri de știri cu un singur angajat, menite doar să amplifice mesajul politic primit în plic”.

XS
SM
MD
LG