Linkuri accesibilitate

Provocarea de a alege un parlamentar bun (Alina Radu/Ziarul de Gardă)


„Regimul autoritar de la Chișinău are nevoie de alegeri pentru a se legitima” (Armand Goșu/DW).

Marea miză a alegerilor parlamentare va interveni după anunțarea rezultatelor, ea fiind capacitatea de coagulare a unei majorități, notează analistul român Iulian Chifu într-un editorial pe deschide.md. „Rolul esențial va reveni parlamentarilor aleși în circumscripții, o invenție care va altera calculele banale de pe hârtie. Prima miză a pro-europenilor fiind aceea ca PSRM să nu poată forma guvernul”. Analistul scrie că iniţial socialiştii vor fi cei ce vor încerca să facă o majoritate, întrucât președintele Igor Dodon va propune pentru funcţia de premier un socialist. Dacă PSRM nu va reuşi, rolul creării unei majorităi va reveni partidului de pe locul doi ca număr de deputaţi. Iulian Chifu nu exclude şi un eventual scrutin anticipat.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:17 0:00
Link direct

Un alt analist român Dan Dungaciu anticipează şi el câteva scenarii post-electorale în Moldova. „Vlad Plahotniuc a primit sugestii să facă o coaliție post electorală cu pro-europenii, dar cred că un astfel de plan e doar pe hârtie”, notează Dungaciu citat de sinopsis.info.ro. Un alt scenariu ar fi o coaliţie a democraţilor cu independenții, dacă vor fi suficient de mulți pentru a se obține o majoritate parlamentară. Cel mai periculos scenariu ar fi cel al marii coaliții patriotice care ar include PD, PSRM şi independenţii. „Mai poate fi varianta unui scor surprinzător, bun al coaliției ACUM, care teoretic alături de independenți ar putea obține peste 50% însă acesta e scenariul cel mai puțin probabil”, notează Dungaciu. Ultima variantă, este cea a alegerilor anticipate.

„Regimul autoritar de la Chișinău are nevoie de alegeri pentru a se legitima”, comentează analistul politic Armand Goșu pentru Deutsche Welle. Alegerile sunt teste cruciale pentru supraviețuirea regimurilor autoritar electorale. Autocrații din toată lumea țin alegeri cu scopul de a se legitima în ochii poporului și pentru cancelariile străine, explică analistul. Regimul a eșuat prin a evita apariţia unei opoziţii veritabile. Există și are șanse mari în alegeri alianța ACUM, pro-occidentală și anti-oligarhică. Dar mai există și o alternativă socialistă, pro-rusă, fapt care complică jocul politic. „Contextul pentru o schimbare politică majoră e cum nu se poate mai prielnic. Depinde de rezultatul votului de duminică. Iar de a doua zi după alegeri, va depinde și de unitatea opoziției. Dacă întreaga opoziție politică, civică, media și o parte a elitei vor dori să închidă capitolul Plahotniuc din istoria recentă a Moldovei, durata de viață a regimului de la Chișinău se poate scurta”, conchide Armand Goşu.

Mai mulți analiști politici sunt de părere că această campanie electorală a fost una murdară în cadrul căruia PSRM și PD, care dețin împreună principalele televiziuni, a încercat să denigreze opoziția pro-europeană, titrează Evenimentul Zilei. „A fost o campanie destul de disproporțională, iar forțele celor implicați în alegeri nu au fost egale… Cei de la guvernare au folosit toate resursele pe care le au la dispoziție, inclusiv cele administrative… Cei care dețin toate pârghiile fac tot ca manipuleze opinia publică, să distorsioneze, să își creeze avantaje față de ceilalți”, afimrmă analistul politic Ion Tăbîrţă de la Institutul Viitorul. El mai observă că implicarea Moscovei în campanie a fost una masivă. De aceeaşi părere este şi analistul Mihai Isac. „Implicarea Moscovei a fost, ca de obicei, masivă. Kremlinul și-a transmis mesajul atât prin intermediul mass-media, cât și al bisericii subordonate Patriarhiei Ruse. Transferarea de imagine de la Putin către liderii socialiști, în frunte cu președintele Dodon, a devenit deja o obișnuință a campaniilor electorale din Moldova”, observă analistul.

În actuala campanie electorală majoritatea partidelor sunt antrenate într-un campionat de aruncat cu zoi, iar cel mai adesea aceste zoi sunt aruncate pe concurenții cu doctrină similară, observă Mihai Godea, liderul Partidului „Acţiunea Democratică”, formaţiune ce nu participă la aceste alegeri. Într-un interviu pentru tribuna.md, Godea mai afirmă că cea mai mare greşeală admisă în aceste alegeri e că „partidele auto-intitulate pro-europene din opoziție sau de la guvernare au fost foarte ocupate să se compromită reciproc și au deschis o mare oportunitate pentru PSRM”. Mihai Godea anticipează că după 24 februarie va urma contestarea masivă a acestor alegeri, indiferent de cine va accede în Parlament și cu ce scor. „Ulterior vom vedea dacă există șanse pentru o coaliție de guvernare pro-europeană”, mai prognozează Mihai Godea.

Jurnalistul Dorin Galben vorbeşte într-un editorial pe cotidianul.md despre importanța de a merge la vot, amintind că există numeroase cazuri în istorie când un vot a schimbat mersul lucrurilor. „Cred cu fermitate că un vot valorează dublu, atunci când știm pe cine nu trebuie să votăm.” Jurnalistul trece în revistă motivele pentru care nu ar vota trei partide, dar precizează că nu există o opțiune de vot perfectă. „Toți au păcatele lor și nu eu o să vă spun pe cine să votați. Nu alegeți răul cel mai mic. Nu-i ascultați pe cei care spun că nu trebuie să votați pentru partide care n-au șanse. Pur și simplu mergeți la alegeri și votați responsabil din prima, pentru că turul doi nu va fi!... Votați pentru cei care promit mai puține: așa veți fi mai puțin dezamăgiți”, îndeamnă Dorin Galben.

Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, vorbeşte şi ea într-un editorial despre importanţa de a vota. „Duminică vom merge la vot chiar dacă utlimele alegeri la care am participat au fost invalidate abuziv şi alegerile parlamentare anterioare s-au soldat cu un abuz: celor 19 parlamentari PD li s-au alăturat peste noapte alţi 22 cu diverse viziuni, doctrine.” Jurnalista mai notează că nu există candidaţi ideali, dar există posibilitatea alegerii unui candidat mai bun decât cel rău, ea trece în revistă calităţile unui parlamentar de calitate. „E o mare provocarea să alegi un parlamentar bun. E una să alegi hoţul care a furat de la toţi şi ţi-a dat şi ţie o caldare. E alta să alegi un om care va pune hoţul la dubă şi va întoarce furtul”, notează, între altele, Alina Radu.

Planul de federalizare a R. Moldova, pus recent pe masa partenerilor occidentali de către președintele Igor Dodon, este o „versiune modificată” a Memorandumului Kozak și reprezintă o altă încercare de „transnistrizare” a R. Moldova. de această părere este expertul Vlad Lupan care a făcut public planul şefului statului, relatează ziarulnational.md. Vlad Lupan notează că documentul este „periculos” pentru R. Moldova și a apărut după o serie de vizite ale șefului statului la Moscova, care l-a reanimat recent pe Dmitri Kozak și l-a numit reprezentant special al liderului rus Vladimir Putin pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova. „Planul lui Igor Dodon presupune o divizare a Republicii Moldova în două subiecte juridice, cu armate, monede și ministere separate. Acesta revine la propunerea din Memorandumul Kozak cu privire la existența unui Parlament bicameral și prezența exclusivă a reprezentanților transnistreni în Guvernul Republicii Moldova, în sistemul judiciar și la Curtea Constituțională. Cu toate acestea, nu se spune nimic despre plasarea funcționarilor moldoveni în structurile transnistrene”, explică, între altele, Vlad Lupan.

Ziarulnational.md îl citează la acelaşi subiect pe fostul ambasador Igor Munteanu, candidatul blocului ACUM cu declaraţia că planul propus de preşedintele Dodon este unul rusesc, ce contrazice Constituția R. Moldova și invocă egalitatea a două state, un document care urmărește transnistrizarea R. Moldova. „Președintele Dodon trădează R. Moldova, oferind regiunii secesioniste recunoașterea promisă de Moscova cu mâinile actualei guvernări bicefale PD-PSRM. Federalizarea înseamnă distrugerea R. Moldova”, mai spune Munteanu. Documentul ar legaliza actuala structură separatistă de la Tiraspol, iar Chișinăul nu va avea nicio pârghie de control asupra Transnistriei…nu pomenește nimic despre trupele militare rusești de pe teritoriul R. Moldova, iar Transnistria ar putea ieși din componența R. Moldova, mai atenţionează Igor Munteanu.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG