Linkuri accesibilitate

Lumea rămîne divizată între un discurs identitar pro-românesc și pro-european și unul pro-sovietic (Tamara Cărăuș/Radio Chișinău)


„Alegerile din UTA Găgăuzia: rezultate previzibile și abateri de la standardele internaționale” (Dionis Cenușă/Ziarul de Gardă).

Pe 9 mai când Europa sărbătorește pacea și unitatea pe continent, iar România a găzduit la Sibiu summit-ul Uniunii Europene, la Chișinău s-a marcat cu fast Ziua Victoriei. „E indicele care arată cât de puțin a evoluat Republica Moldova, în gândirea ei colectivă și viziunea sa politică, de la statutul de colonie sovietică la cel de subiect de drept internațional”, notează comentatorul Vlad Ţurcanu într-un editorial pe podul.ro.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:06 0:00
Link direct

„Unii moldoveni și-ar dori să-i înghită pământul pentru câteva zile, ca să nu asiste la această demonstrație ostentativă a influenței rusești în Republica Moldova. Dungile negre și portocalii au împânzit Chișinăul și alte localități. Discursurile oficiale sunt trase la indigo după acelea din anii '70-'80. Scandările, și ele. Velicorușii și clonele lor locale își marchează teritoriul prin a-și anunța cu zgomot prezența”, observă comentatorul. „9 mai marchează victoria împotriva Germaniei naziste și trebuie să ne alăturăm restului Europei care sărbătorește pe 8 mai același lucru”, conchide Vlad Ţurcanu.

În R. Moldova, lumea e în continuare divizată între un discurs identitar pro-românesc și pro-european și un discurs identitar definit drept pro-moldovenesc și pro-sovietic bazat pe nostalgie. Din acest motiv, se marchează atât Ziua Europei, cât și cea a Victoriei, consideră Tamara Cărăuș de la Institutul de Cercetare al Universității din București, citată de Radio Chișinău. „Sunt unii copii de vârstă școlară care poartă cravată, se identifică cu organizația comsomolistă, deci se identifică cu acest trecut sovietic… este un lucru destul de uimitor, deoarece generațiile actuale, de obicei, trebuie să conteste generațiile precedente și să tindă spre ceva nou”. Cercetătoarea consideră că Ziua Victoriei este, de fapt un mit al Uniunii Sovietice, iar data de 9 mai ar trebui să fie marcată ca un sfârșit al războaielor în Europa.

Pe 9 mai sărbătorim remanența unei lumi vechi care nu mai există, dar care este foarte importantă pentru o bună parte a societății, afirmă analistul politic Corneliu Ciurea citat de sputnik.md. „O bună parte a societății moldovenești înțelege Ziua Victoriei ca o nostalgie pentru o grandoare pierdută, pentru o măreție apusă. Această zi este încă în sângele foarte multor cetățeni din Moldova. Există în rândul acestor cetățeni o oarecare desolidarizare cu statul nostru care trebuie tolerată, o detașare simbolică, dar ea poate fi și stimulatorie pentru stat… Ziua Europei, în schimb, este o sărbătoare care n-a prins încă rădăcini în societatea moldavă și nu se știe dacă va prinde”, consideră Ciurea.

Voldemar Creţosu notează pe nordnews.md că în Moldova orice dată însemnată, inclusiv 9 mai e prilej de manifestaţii electorale. „Politicienii Moldovei sărăcite se întrec care e mai generos și cu grijă de bătrâni, de veterani, organizându-le, cam în fiecare an, concerte grandioase, de dragul cărora toacă aiurea bani grei. N-ar fi oare mai corect ca din cei, să zicem, 30000 de euro să se acorde lunar câte o sută-două de euro fiecărui veteran ca să aibă, sărmanii, pentru medicamente, hrană și facturi?”, se întreabă autorul. În Piața Marii Adunări Naționale și în scuarul Catedralei Mitropolitane s-a dat hrișcă, castraveți murați, s-au dat concerte. „Și moldovenii se bucură. Pentru că e pi dijeaba. Pe urmă se jeluie că viața-i grea. Până la următorul concert de deveatoe maia”, conchide editorialistul.

„Misterioasa dispariție a democraților” este editorialul semnat în Jurnal de Chișinău de Mircea V. Ciobanu. El remarcă absența „nejustificată şi necomentată în niciun fel” de mai bine de două luni de zile din parlament a deputaţilor PDM şi a sateliților lui neoficiali („independenții”, plus grupul lui Şor). „Democrații, ca entitate politică, nu mai există! După ce a sucombat democrația ca proces, iată că au dispărut, de parcă i-au furat marţienii, şi politicienii care aveau acest nume în titulatura lor oficială”. Ciobanu nu exclude că unii alegători, „fie din fidelitate irațională, fie din necunoaștere sau din comoditatea de a fi cu „puterea”, vor mai vota din inerţie cadavrul, dar partidul e mort”. La fel ca democraţii şi deputaţii socialişti se eschivează de la un exerciţiu democratic efectiv „demonstrând că nici ei nu sunt fracţiune parlamentară şi partid parlamentar, ci un fel de agenţi de influenţă ai unui comandament care se află în afara R. Moldova, mai şi temându-se de şantajul preşedintelui democraţilor”, concluzionează Mircea V. Ciobanu.

Nu este sută la sută cert că Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate. Nu au fost epuizaţi toţi paşii şi încă mai pot să apară surprize. Este opinia politologului român Dan Dungaciu citat de TVR Moldova. După părerea lui situaţia politică se va schimba dacă preşedintele Igor Dodon va obţine de la Curtea Constituţională posibilitatea să numească un premier „care va fi susţinut de unii sau de alţii dintre parlamentarii aleşi la Chişinău. Şi asta va constitui o majoritate. Chiar dacă nu i se va spune de la început o majoritate de guvernare”. Dungaciu mai crede că condiţia pusă de PSRM referitoarea la formarea unei majorităţi parlamentare prin obţinerea mai multor ministere a fost prea puţin discutată la Chişinău. „Este evident că portofoliul Ministerului de Externe, portofoliul Ministerului Apărării, un statut mai consistent pentru limba rusă sunt de fapt nişte precondiţii pentru a purcede la un proiect fundamental pentru preşedintele Dodon şi pentru PSRM - federalizarea sau aşa-zisa soluţionare a chestiunii transnistrene”, consideră Dan Dungaciu.

Alegerile din UTA Găgăuzia: rezultate previzibile și abateri de la standardele internaționale” este titlul unui articol publicat de Ziarul de Gardă. Alegerile pentru noul bașcan au fost iniţial programate pe 19 mai, însă Adunarea Populară a amânat desfășurarea alegerilor până pe 30 iunie. „Cred că este o problemă, din punct de vedere al standardelor internaționale – să transferi data alegerilor, ca să introduci schimbări în legislația electorală”, consideră directorul executiv al Centrului Piligrim-Demo, Mihail Sirkeli. Alegerile din autonomia găgăuză au un rezultat previzibil, crede politologul Dionis Cenușă. „Actualul bașcan Irina Vlah nu are rivali serioși, iar popularitatea acesteia nu a fost compromisă de scandaluri de corupție. Concomitent, Vlah mizează pe trei centre de sprijin electoral. Un centru de susținere directă este oficiul președintelui Igor Dodon… celelalte două centre de susținere, deja indirectă, se regăsesc la Moscova și la Ankara”, explică Dionis Cenușă.

XS
SM
MD
LG