O analiză cu doi autori, publicată de Adevărul, colectează opinii avizate în privința amenințărilor nucleare formulate de Rusia la adresa României. Costin Georgescu, fost director al serviciului Român de Informații, susține că miza rușilor sunt de fapt gazele din Marea Neagră. Rușii se simt serios incomodați de scutul american de la Deveselu, așa că au trecut la întărirea capacităţii armatei ruse în Crimeea şi în regiunea Mării Negre. Georgescu critică lipsa de reacție „cel puţin suspectă” a autorităților române. Dotarea cu baterii de rachete de coastă, „care, spune expertul, ne-ar apăra de navele militare ale ruşilor”, se face extrem de lent, așa că e poate spune că „responsabilii de acum subminează siguranţa ţării”. Expertul militar Aurel Cazacu evocă precaritatea dotărilor armatei române. „Factorii politici şi cei militari nu se înţeleg de parcă nu ar sta la aceeaşi masă în CSAT. În acest moment, la conducerea MApN nu este cine trebuie (ministrul Gabriel Leş-n.r.). Oricum există grupuri de interese care dau impresia că lucrează împotriva intereselor României”. Practic, programele de dotare a armatei sunt blocate. Dovadă – americanii vin în România pentru exercițiile commune cu tot cu muniția necesară. I s-a cerut părerea și fostului premier Victor Ponta, care crede că Rusia a pornit această ofensivă de înarmare în zona Mării Nege imediat ce ministrul Gabriel Leș s-a apucat să spună că România va cumpăra 36 de avioane F16 noi. „Ăsta e un domeniu în care mai bine taci din gură şi faci. Noi vorbim şi nu facem“, a spus Ponta.
În revista 22, Alexandru Damian etalează lipsa de consistență a priorităților președinției române la Uniunea Europeană. Balcanii de Vest, de pildă. O temă moștenită mecanic, și mai mult declarativ, de la ultimele două președinții europene, Austria și Bulgaria. Altminteri, regiunea a fost aproape ignorată de politica externă a Bucureștiului din ultimul deceniu. „Rămâne neclar […] ce aduce România în plus la dezbaterea privind Balcanii de Vest, ținând cont că programul președinției este mai degrabă vag, […] iar singura țară din regiune cu care România are contacte în mod frecvent este Serbia. […] Viziunea României față de Balcani este complicată și mai mult de rolul pe care și-l arogă România în timpul președinției în relația sa cu Turcia, cvasi-prezentă pe agenda politică, dar în special cu Moldova și Parteneriatul Estic, adevărata prioritate a Bucureștiului din ultimii 10 ani”. Mai e și Kosovo: România nu recunoaște statul, dar nici nu mai boicotează reuniunile la carfe este reprezentat. Cel mai ciudat este însă că România nu-și mai poate ascunde în acest moment eșecul din Moldova. A investit acolo de 15 ori mai mult decât în Balcanii de Vest, dar nu a reușit să producă nicio reformă. În schimb, ministrul de externe român anunță că în cele șase luni de președinție România va încerca să deblocheze negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. În concluzie, scrie Alexandru Damian, „Cu o Uniune în fața unor alegeri dificile, o Franță reticentă la o avansare a procesului de extindere și o Germanie aflată la finalul leadership-ului Angelei Merkel, cea care a împins decisiv dosarul Balcanii de Vest, decizia României de a jongla între trei dosare majore nu creionează rezultate profunde pe niciunul dintre ele”.
