Partidul Social Democrat, aflat la guvernare în România, s-a încurcat în propriile capcane. A promis marea cu sarea, nu are de unde să acopere promisiunile, care înseamnă bani, și trântește măsuri scoase din mânecă. Este opinia Andreei Pora, care semnează o analiză în revista 22. Spune că PSD trebuie să facă față unei degringolade fără precedent, unor războaie purtate simultan pe mai multe fronturi, toate cu un imens potențial exploziv, pe care singur și le-a provocat. După boacăna cu ordonanța 13, care îi dezincrimina și chiar scotea din închisori pe corupți, actuala putere s-a trezit cu sute de mii de oameni în stradă. Ca să le anestezieze nemulțumirile, s-a fabricat neliniștitoarea lege a salarizării unice, pe care toți economiștii, inclusiv de la PSD, o contestă, bașca mediul privat. Ministrului muncii, Olguța Vasilescu, îi lipsește cel puțin flerul. A aruncat peste români ciudățenia numită impozit pe venitul global pe gospodărie. Ar însemna că ”totul se fiscalizează”, după cum a spus Olguța Vasilescu. Andreea Pora crede că un asemenea anunț ”naște instantaneu opoziție și furie (într-)un stat care de ani de zile gestionează mizerabil până și puținul pe care îl colectează”, un stat ”văzut ca hoțul șef, căruia tu, cetățean, nu ai niciun motiv să-i dai ceva în plus până când nu te convingi că banii tăi nu mai umflă buzunarele celor de la putere”.
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale, Adrian Vasilescu, își spune părerea în calitate de simplu contribuabil, într-un interviu solicitat de site-ul republica.ro. Rezultă că scopul acestei noi formule de impozitare e să corecteze ceea ce nu reușește statul: să colecteze toate impozitele datorate de agenții economici. Ei sunt de două feluri: de stat și privați. În sistemul de stat, impozitul este reținut la sursă și vărsat la buget. Reținut la sursă este și în sistemul privat, doar că aici angajatorii, mai ales cei mari, nu virează la timp bugetului. De ce nu se înăspresc prevederile legii împotriva acestor persoane juridice - contribuabili incorecți, și se preferă o soluție așa de complicată ca aceea a impozitării globale pe gospodărie? E greu de crezut că, de azi pe mâine, românii se vor obișnui să pună deoparte banii datorați ca impozit, pe care nu-i mai oprește angajatorul, și mai ales că statul va fi în stare să organizeze în așa de scurt timp un corp de 35.000 de consilieri fiscali și chiar ghișeele la care românii ar urma să stea la coadă o dată sau de două ori pe an.
Pe site-ul Contributors, Ștefan Vlaston își intitulează comentariul „Prostia guvernează România”. Între exemplele cu care ilustrează concluzia e și acest nou sistem de impozitare, căruia îi lipsește orice fel de studiu de impact. ”Nu se ştie ce gaură va crea în buget renunţarea la impozitarea actuală a veniturilor, la sursă, pentru o impozitare anuală”. Nu se înțelege de ce să facă România asta, câtă vreme actualul sistem de impozitare funcționa bine, chiar și așa prost supravegheat cum este.
Și Nicolae Manolescu vorbește de ceva asemănător, în „Adevărul”. În opinia sa, totul vine din combinația între corupție și incompetență. I se pare semnificativ că guvernanții cu care se căpătuiește România sunt mai mereu incompetenți (din actualul executiv dă numai numele ministrului muncii, Olguta Vasilescu), în timp ce corupții sunt deosebit de ingenioși și eficienți. Deci... competenți.
