Ambasadorul rus la Bucureşti Valeri Kuzmin a recomandat României să se unească cu Republica Moldova pe calea pe care Crimeea s-a « unit » cu Rusia: referendumul. Cristian Unteanu scrie în „Adevărul” că acesta este un scenariu-capcană clasic. De fapt, este « continuarea unui cu totul alt raţionament şi pregătirea altuia, de tip precedent, posibil de aplicat în etapa următoare atât Republicii Moldova, cât şi Ucrainei, dar şi Statelor Baltice ». Echivalând foarte limpede o eventuală unire între România şi Republica Moldova cu scenariul desprinderii Crimeei din cadrul unui stat suveran şi independent, diplomatul rus sugerează nu doar că astfel ar fi legitimată alipirea prin forţă a Crimeii la Federaţia Rusă, ci şi că pe aceeaşi cale ar putea deveni acceptabil şi «un referendum în republicile separatiste din estul Ucrainei, urmat eventual de un altul în regiunea de sud-vest, unde majoritară este populaţia de limbă maghiară». Kuzmin, mai arată Unteanu, urmăreşte şi altceva : să prezinte ideea unei eventuale uniri între România şi Republica Moldova ca pe ceva echivalent cu mişcările secesioniste din Europa, de tip Catalonia.
Un alt articol, apărut de asemenea în secţiunea de bloguri a ziarului sub semnătura lui Lulea Marius Dorin, afişează un optimism chiar pe termen scurt. «În ultimii ani societatea civilă de pe cele două maluri de Prut, precum şi statul român, scrie el, au investit puternic dincolo de Prut, scopul declarat fiind acela de a facilita apariţia condiţiilor prielnice privind Unirea dintre România şi Republica Moldova». Există « un grup extins de lobby, cel mai mare din Europa, care desfăşoară acţiuni în acest sens », a cărui ţintă este ca procentul pro-unioniştilor să atingă anul viitor 50% din populaţia Moldovei. Lulea Marius Dorin susţine că ţinta e aproape : faţă de sub 5% unionişti declaraţi în 2009, în 2012 erau sub 20%, iar la acest moment s-ar depăşi 40% . « Atât oficialii din România, cât şi societatea civilă au căzut la un consens: Unirea dintre România şi Republica Moldova se poate face numai paşnic, numai cu respectarea dreptului internaţional şi prin voinţa majorităţii populaţiei de pe cele două maluri de Pru t ». Adică fie prin decizia celor două parlamente, ceea ce e puţin probabil, fie prin referendum. Aşa ruşii, consideră acest comentator, şi-ar fi făcut socoteala : « dacă Unirea tot va avea loc, atunci de ce să nu obţinem maxim din acest lucru ».
Într-un interviu semnat de Cristian Pătrăşconiu pentru site-ul LaPunkt şi preluat de revista 22, istoricul britanic Dennis Deletant spune că poporul român merită o elită politică mai bună. Jurnalistul îl întreabă în ce măsură Occidentul a reuşit să asimileze lecţia comunistă. Deletant crede că nu până la capăt, dar că sistemele politice democratice din Occident au capacitatea să se apere de derapaje de acest fel. În plus, cel mai mare stat comunist, China, nu mai ilustrează aproape deloc modelul, chiar dacă « Manipularea trecutului a reușit mai bine pe partea comunistă decât pe cea fascistă ».
