Comisarul european pentru extindere a lansat un semnal politic către autoritățile din Republica Moldova cu prilejul reuniunii europene consacrate Balcanilor de Vest. Răzvan Voncu scrie despre asta pe blogurile Adevărul și arată că, deși Moldova nu aparține acelui spațiu, cumva eventuala ei aderare ar putea fi legata de eventuala aderare a unor țări din Balcani. Nimic concret, un simplu semnal, totuși important. „Din păcate, el reflectă mai degrabă perplexitatea responsabililor europeni, decât rezultatele concrete ale unui proces de convergenţă susţinut, prin care autorităţile de la Chişinău să-şi demonstreze voinţa concretă de aderare”. Perplexitate, arată Voncu, pentru că puține țări au avut premise la fel de bune de aderare ca Republica Moldova și, de asemenea, puține s-au mulțumit să facă atât de puțin ca să-și atingă scopul. Drept care se pune întrebarea din titlu: „totuşi, care traseu european?”
Tot în secțiunea de bloguri de la Adevărul, Lulea Marius Dorin revine pe tema deciziilor în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, luate la nivelul unor consilii locale. El spune că numai într-o lună s-au înregistrat cam o decizie de primărie pe zi, iar acum ritmul a ajuns la 4-5. E convins că zilele de 27 martie și 1 Decembrie sunt așteptate de un foarte mare număr de localități pentru același gest, ceea ce va face ca la sfârșitul anului, 60% din țară să fi votat unirea. Sunt voturi care nu produc efecte administrative, însă aduc „un puternic ecou politic pe plan intern şi extern. (...) Vor arăta că Unirea se află la cote mult mai ridicate decât se preconiza”. Dacă lucrurile se vor derula așa cum crede autorul, Republica Moldova va deveni „un exemplu pentru întreaga Uniune Europeană (...). Vom asista la un eveniment nu doar pentru români ci pentru toţi europenii, un motiv în plus pentru izolarea mişcărilor separatiste ce doresc a slăbi construcţia europeană”.
România liberă preia o corespondeță semnată de Vitalie Călugăreanu pentru site-ul Deutsche Welle despre cum încearcă doi primari să-l împiedice pe Vlad Plahotniuc să-și plaseze oamenii lui în posturi cu mare influență electorală, cum sunt administrațiile Chișinul și Bălți. Prin demisia lui Dorin Chirtoacă și a lui lui Renato Usatîi, urmează să se organizeze alegeri anticipate parțiale.
În plan intern, analiștii de presă discută rostul și sensul a două evenimente petrecute la sfârșitul săptămânii trecute: președintele Klaus Iohannis a ținut o conferință de presă în care și-a declarat sprijinul pentru activitatea Direcției Naționale Anticorupție, implicit pentru păstrarea în funcție a procurorului-șef Laura Codruța Kovesi, și respectiv primirea la Cotroceni a liderului social-democrat Liviu Dragnea, cu tot cu premierul Viorica Dăncilă. La cald, au fost semnături care au interpretat discuția lui Iohannis cu ei drept o trădare (George Mioc, vineri seara, pe site-ul stiripesurse.ro)
Astăzi, Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, se mulțumește să considere conferința de presă a președintelui drept „surprinzătoare” prin faptul că s-a referit la întâlnirea cu Dragnea și Dăncilă. Câștigător din transmiterea informației publice despre întrevedere ar fi Dragnea: a ieșit de acolo atât de binevoitor față de șeful statului, și chiar față de Kovesi, încât a lăsat impresia că a negociat cu folos.
Andreea Pora (revista 22) nu împărtășește temerile. Consideră că președintele abia acum joacă meciul cel mare. Cam târziu, pentru că tribunele s-au ridicat deja în picioare pentru conferința de presă a lui Kovesi de săptămâna trecută, dar bine că o face.
