Cristian Unteanu, de la Adevărul, susține că Rusia duce un război informațional cu România și în articolul de azi aduce exemple din mediul online. E „un război bine conceput, excelent organizat şi purtat pe toate fronturile şi cu toate mijloacele puse la dispoziţie de atât de generoasa societate a informaţiei din satul global“, scrie comentatorul. Una dintre temele predilecte ar fi Transilvania. Site-ul angelfire, „des accesat și mai ales citat”, dezvoltă ideea că Transilvania e ungurească. Citatele folosite de Cristian Unteanu sunt ample. La fel și cele alese de pe Mold Nova. Jurnalistul face referire și la celebra Notă Litvinov, care propunea, în iunie 1944, „un stat transilvănean independent, (care) ar fi fost în realitate dependent de Uniunea Sovietică pentru asigurarea securităţii”. O acoladă amplă duce până la Vladimir Putin, citat și el cu avertismentul adresat Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene: vrea cineva să discute rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial? „Va trebui, a spus Putin, să discutăm nu doar despre Kaliningrad, dar şi despre teritoriile din estul Germaniei, despre oraşul Lvov care a făcut parte din Polonia şi tot aşa. Mai sunt pe listă Ungaria şi România. Dacă cineva vrea să deschidă această cutie a Pandorei şi să se descurce cu ea, foarte bine, s-o facă“.
Tăcerea președintelui României Klaus Iohannis pare să fie deocamdată singurul răspuns la scrisoarea deschisă adresată în 8 septembrie de românii din Bucovina de Nord, în care era rugat să intervină la Kiev pentru amendarea Legii învăţământului adoptată zilele trecute de Parlamentul ucrainean. Marius Diaconescu face această remarcă și se arată deranjat de faptul că, în mod paradoxal, tocmai președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a exprimat în apărarea școlilor de limbă moldovenească din Ucraina.
Cotidianul de la București publică și analiza lui Radu Carp, pe aceeași temă. Universitarul arată ce ar fi putut face autoritățile de la București în apărarea intereselor comunităților de români din Ucraina, de la sesizarea unor organisme europene până la instrumentele diplomatice ale chemării la discuții a ambasadorului ucrainean. Ungaria a reacționat imediat foarte dur, după ce a inițiat măsuri de sprijin pentru minoritatea maghiară din Ucraina. Profesorii din Transcarpatia, de pildă, vor avea de anul viitor un plus anual de 900 de euro. Radu Carp reamintește și că presiunile din afară ca noua lege a educației să nu se aplice s-ar putea să nu fie la fel de eficiente ca în 2014: atunci Ucraina era fragilizată de luptele din Donbas, azi se dovedește mult mai sigură pe sine și... mult mai departe de visul de a deveni stat european.
Mai mulți comentatori sunt preocupați de prestația guvernului de la București. Dan Tapalagă observă pe Hotnews.ro aplecarea spre bășcălie a premierului Mihai Tudose, în limbaj destul de buruienos și pe teme pe care nimeni nu le-ar trata în asemenea cheie: deficitul bugetar, relația cu Fondul Monetar Internațional. Pe contributors.ro, Ioan Stanomir zugrăvește un tablou de coșmar al României lui Liviu Dragnea și Mihai Tudose: „un teritoriu irespirabil, o ţară ai cărei cetăţeni sunt invitaţi să joace, etern, doar rolul de supuşi decebraţi”. „Confruntarea cu tentaţia tăcerii şi a resemnării este lupta pe care o ducem, zi după zi. Agăţându-ne de cuvintele libertăţii ca de o ultimă redută de apărare”
