Două comentarii iritate din pricina atitudinii adoptate de autoritățile române față de Ucraina. Reacția vine după ce președintele român Klaus Iohannis a fost informat în Statele Unite de omologul său de la Kiev Petro Porosenko că va promulga Legea educației, prin care vor fi desființate și școlile în limba română din Ucraina.
Zis și făcut. „Prima grijă a președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, la întoarcerea sa din SUA, a fost să promulge legea (...) Iluziile optimiștilor s-au spulberat. Tonul care însoțește promulgarea acestui text de lege, controversat și non-european, este la fel de relevant ca și gestul propriu-zis al promulgării: șeful de stat de la Kiev vede în această Lege, precum și în sistemul pe care Legea îl statuează, un model pentru țările vecine”, scrie Dorin Popescu pe. contributors.ro. Comentatorul se referă și la anunțul făcut de forțele civice ucrainene anti-românești din Cernăuți că vor picheta sediul Consulatului General al României de acolo. Ar fi un mod de a pedepsi exemplar comunitatea românească din Ucraina. În opinia lui Dorin Popescu, e evidentă recrudescența naționalistă din Ucraina, dar problema școlilor pentru etnicii români reprezintă un eșec al diplomației române, al „decidenților de la București”, a căror „letargie, lene, dezinteres” a favorizat măsurile Kievului.
Președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita preconizată în Ucraina. Un alt comentator, bloggerul Răzvan Voncu de la Adevărul, consideră că șeful statului a fost prost sfătuit pe partea de politică externă, iar Ministerul de Externe român nu și face pur și simplu datoria. În situația creată, Voncu aștepta măcar vreo demisie. „Nu se retrag nici măcar acei domni care, pe când scriam, cu ani în urmă, despre aceste lucruri într-un ziar de nişă, mă sunau şi, recomandându-se „de la Externe”, se ofereau să-mi explice că mă înşel, iar Kievul ne e cel mai apropiat prieten?” Or, scrie comentatorul de la Adevărul, încă din 2014, „conducerea României - de la preşedinte la SIE şi de la MAE la DRRP - avea deja nenumărate dovezi că Ucraina nu este un partener de încredere şi că puterea de la Kiev interpretează orice gest de bunăvoinţă drept o slăbiciune”. Se impunea, deci, „ca sprijinul României pentru Ucraina să fie negociat, condiţionat şi garantat prin gesturi prealabile făcute de Kiev”.
Politicienii aflați la guvernare în România se agită pentru cu totul alte probleme. Dosarul Belina – este numele unui lac care ar fi fost trecut în mod ilegal din proprietatea statului în cea a Consiliului Județean Teleorman (județul de baștină al președintelui social-democraților, Liviu Dragnea). Direcția Națională Anticorupție investighează în clipa de față doi miniștri ai guvernul Tudose care sunt implicați în această afacere un pic mai veche. ”Nu ne putem învârti în jurul unei bălţi”, a declarat iritat Liviu Dragnea, iar Ioan Stanomir comentează această replică pe contributors.ro. Dosarul Belina este, spune analistul, „imaginea subdezvoltării democratice a unui stat care există doar spre a fi parazitat”.
În revista 22 Andreea Pora arată că liderul PSD și-a chemat în ajutor consultanții israelieni. Un prim rezultat este campania de „linșare a unor ziariști care le devoalează hoțiile și planurile. Mă refer, scrie Pora, la Dan Tăpălagă (de la Hotnews), cel care a dezvăluit primul afacerea Belina, la Dan Turturică (Digi 24) și Ioana Ene Dogioiu (ziare.com)”.
