Hotnews informează că a fost respinsă de către Consiliul Național al Audiovizualului cererea unui SRL din Iași de a obține licența pentru un post de televiziune generalist. Se știa încă din vară, când CNA a amânat dosarul, că postul urma să retransmită în România programele Rossia 1. Documentația nu lăsa să se vadă, dar reprezentanta solicitantului de licență a fost până la urmă nevoită să răspundă întrebărilor insistente ale membrilor CNA și, astfel, indirect, a confirmat. Decizia de respingere a acordării licenței a fost luată cu majoritate de voturi, mai precizează Hotnews.
Într-o sinteză a săptămânii trecute, Iulian Chifu se ocupă în Adevărul și de Republica Moldova, unde i se pare că are loc o competiție bizară: care este cel mai pro-european partid? Chifu observă că multe din declarațiile și chiar din măsurile actualului guvern sună pro-european: gruparea care reprezintă majoritatea a aderat la grupul socialiștilor și democraților europeni, de pildă. Mai criticabilă i se pare opoziția, care se preferă să acuze puterea de anti-europenism, dar, în fapt, nu îl include suficient în propria abordare politică. Partidul Acţiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, rămâne pe poziții pro-europene, chiar dacă unii se îndoiesc, dar liderul PPDA Andrei Năstase ar avea abordări „neconvingătoare pe acest domeniu, (...) modul de acţiune şi reacţiile sale trădează mai degrabă poziţionări realiste pentru putere, anarhism şi utilizarea excesivă a mijloacelor de protest (până la epuizarea instrumentului în cauză)”. În opoziție mai există și Partidul Democrat din Moldova, care a declarat că după alegerile viitoare va face alianță cu partidele pro-europene, dar cele două deja amintite au spus că nicicum. Oferte de coaliție pro-europeană a lansat și coaliția aflată la guvernare, deși se ocupă excesiv de mult de decredibilizarea foștilor parteneri PDM și PLDM. Pe scurt, „Din dorinţa de a se distruge reciproc, puterea şi opoziţia pro-europeană din stradă riscă să distrugă Republica Moldova, să-şi distrugă credibilitatea şi să promoveze conducerea socialistă pro-rusă după viitoarele alegeri generale”.
Cristian Câmpeanu scrie în revista 22 despre posibilul viraj de politică externă al României dacă țara va merge pe mâna actualului ministru de externe Teodor Meleșcanu. Jurnalistul ia în considerare declarațiile lui Meleșcanu cum că e nevoie de o apropiere de grupul de la Visegrad. Acest lucru ar fi traductibil printr-o îndepărtate de Statele Unite și de statele occidentale ale Uniunii Europene, iar motivul ar fi unul îngrozitor de simplu: liderul de la Budapesta i-ar fi promis lui Liviu Dragnea, șeful Partidului Social-Democrat aflat la guvernare în România, sprijin în capturarea justiției. Din păcate, adaugă Câmpeanu, „A face politică în umbra Ungariei cum vor Dragnea și Tăriceanu înseamnă, în cele din urmă, a face politica Moscovei”.
Săptămâna trecută s-a încheiat cu un ciudat sondaj de opinie care marca o creștere în sondaje a PSD dar o cădere abruptă a premierului Mihai Tudose, Cea de acum a început cu un soi de război între Liviu Dragnea și premier. Iulian Leca scrie la ziare.com că, totuși, Dragnea nu-și poate permite să vireze un al doilea prim ministru pus de partid, cum a procedat acum patru luni cu Sorin Grindeanu. Oricum, „De numele lui (Dragnea) se va lega cea mai bizară epocă din istoria PSD - perioada în care partidul s-a prăbușit sub propria neputință de a executa actul guvernării”.
