Presa din România reacționează azi la protestele de stradă care au avut loc ieri în București și în marile orașe ale țării. Tema centrală a fost „Nu vrem să fim o nație de hoți”, după cum spune unul dintre sloganele care s-au auzit pe străzi. „Oare chiar ne-am născut ca nație cu acest handicap?”, se întreabă pe contributors.ro Cristina Cioabă. În opinia ei nu poate fi vorba de o fatalitate, ci de o consecință previzibilă după deceniile de comunism. „Știm cu toții foarte bine că în timpul comunismului furtul devenise, pentru foarte mulți, un reflex al supraviețuirii. Trebuia să te descurci, să faci rost de hrană, în primul rând, dar nu numai”. Cristina Cioabă își amintește că până și copiii trimiși toamna la „practică agricolă” erau îndemnați discret de acasă să vină cu ceva legume, oricât de puține. Li se explica eventual că asta nu e furt, ci înseamnă că iei puțin din „avutul obștesc”. „Dispariția conștiinței etice în societățile totalitare este poate cea mai profundă mutație pe care o suportă ființa umană privată de libertate (…) Poate că cea mai dureroasă experiență pe care am trăit-o în post comunism a fost constatarea (…) că ființa noastră colectivă și-a păstrat, iată, (și acum) în libertate (…), reflexele amorale. Sunt votați în continuare oameni politici corupți”, este concluzia acestui articol.
Pe site-ul republica.ro Florin Negruțiu scrie: „democrația noastră este profund viciată din moment ce ea a permis unui grup infracțional să se instaleze la putere, să captureze statul, să deschidă pușcăriile, să încerce în formă continuată să mutileze legislația penală și să ne bage prematur în criză economică printr-o sarabandă de schimbări fiscale frizând demența”. „Dacă la finalul unui an de creștere economică record ne trezim cu o viață mai scumpă (...) și mai nesigură (...), dacă după luni de zile în care au tot mărit din pix salarii și pensii (...) sindicatele își scot salariații în stradă, înseamnă că oamenii aceștia care ne conduc sunt fie proști, adică nu știu meserie, fie ticăloși, adică mint de îngheață apele”. Jurnalistul crede că PSD a reușit totuși și ceva bun în 2017: „a coagulat societatea, a crescut gradul de implicare, i-a împins pe cetățeni să iasă din amorțeală, i-a făcut poate pe unii mai conștienți de importanța votului lor”.
Ultimele zile au fost agitate în plus de publicarea motivației Curții Constituționale a României într-un dosar delicat: a încălcat sau nu Constituția procurorul general anticorupție Laura Codruța Kovesi când a refuzat să se prezinte în persoană în fața unei comisii parlamentare? CCR tocmai a spus că da, dar, potrivit legislației în vigoare, a trebuit să publice și opinia separată formulată de trei dintre înalții judecători. Luminița Marcu comentează pe contributors.ro: cazul nu există de fapt, nici n-ar fi trebuit admis. Kovesi nu putea fi chemată în calitate de magistrat, pentru că Direcția Națională Anticorupție nu este în subordinea parlamentului.
Iar Ioana Ene-Dogioiu merge mai departe pe ziare.com: șefa DNA putea fi chemată ca simplu cetățean, dar în acest caz nu se justifică concluzia Curții Constituționale că este vorba despre un conflict inter-instituțional.
