Linkuri accesibilitate

„Jocul de-a suspendarea ascunde conivenţa deplină care uneşte oligarhia politică de la Chişinău” (Răzvan Voncu/ Adevărul)


Klaus Johannis și legile justiției (contributors.ro; ziare.com).

„Pentru designerii dezinformărilor şi ai campaniilor pro-Kremlin, orice efort de contracarare a acţiunilor de dezinformare şi monitorizare a formelor de război informaţional este tratat ca o manifestare a anti-rusismului şi rusofobiei”, scrie Nicolae Țîbrigan într-o analiză LARICS apărută pe blogurile Adevărul. În realitate, „a contracara dezinformarea (...) nu reprezintă anti-rusism, după cum a fi pro-occidental, pro-american sau pro-european și a te preocupa de întărirea şi dezvoltarea celor trei piloni ai democraţiei liberale (alegeri libere şi corecte, statul de drept şi libertatea de exprimare) nu are cum să reprezinte „ameninţări directe la adresa securităţii Rusiei şi a întregii Lumi ruse. Dacă ar fi așa, arată Țîbrigan, atunci „primul rusofob şi anti-rus din istoria modernă a Rusiei a fost nimeni altul decât... ţarul (...) Petru cel Mare căruia, conform tradiţiei, i se atribuie europenizarea şi modernizarea Rusiei”. Sursa acestui discurs anti-occidental, mai scrie analistul, „îşi are originea şi în frustrarea că modelul occidental de democraţie şi state building s-a dovedit a fi mult mai eficient şi mult mai atractiv la nivel global”.

Răzvan Voncu a comentat în acest week-end, tot pe blogurile Adevărul, a doua suspendare din funcție a președintelui moldovean Igor Dodon. Drept context, se arată că Legea anti-propagandă promovată de Guvernul Filip (şi destinată să limiteze efectele devastatoare ale audio-vizualului în limba rusă în Republica Moldova) este „un câştig”, „Dar nu e cazul să sărim în sus de bucurie”. „Jocul de-a suspendarea (...) ascunde nu atât neputinţa proeuropenilor de a scăpa de (Igor Dodon), cât conivenţa deplină care uneşte oligarhia politică de la Chişinău”. „Proeuropeni şi proruşi deopotrivă sunt uniţi de idealul (...) așa-zisei statalităţi a Republicii Moldova”, deși ea nu are fundament. „Nu există o identitate moldovenească, o limbă şi o cultură moldovenească, scrie Voncu, deci statul numit Republica Moldova poate avea raţiuni conjuncturale de existenţă, ţinând de contextul complicat al destrămării fostei Uniuni Sovietice, dar nici un alt obiectiv de viitor”. Nici nu era de fapt nevoie de o lege împotriva propagandei ruse. Era destul ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să-și facă datoria. „Putea dispune în câteva minute încetarea emisiilor tuturor posturilor de radio şi televiziune din afara spaţiului UE şi al ţărilor asociate UE, iar în plan intern, reducerea emisiunilor în limbile minorităţilor la procentele demografice aferente, conform ultimului recensământ”. „De ce nu s-a întâmplat aşa(...)? Pentru că, în realitate, se scrie în Adevărul, cu excepţia celor care se simt români, nimeni nu e deranjat, peste Prut, de tezele propagandei ruse”.

Radu Vancu și-a asumat să promoveze pe contributors.ro inițiativa a 19 asociații civice de a adresa președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care i se cere să sesizeze la Curtea Constitutională și la Comisia de la Veneția în legătură cu legile justiției adoptate de Parlamentul de la București.

Emilian Isăilă, de la ziare.com, crede că primul pas în încercare de contracarare a acestor legi a și fost făcut de președinte odată cu discursul ținut la ședința de bilanț și alegeri a Consiliului Superior al Magistraturii: „un discurs puternic” care ar fi „transferat către CSM o mare responsabilitate, aceea de a garanta independența justiției în orice situație, cerând Consiliului să amendeze ca și până acum orice încercare a PSD de a-și subordona Justiția”.

XS
SM
MD
LG