Linkuri accesibilitate

Moldova „nu are anticorpi democratici” (Iulian Chifu/Adevărul)


Se impune „regândirea urgentă a mecanismelor decizionale și poate a întregii viziuni și arhitecturi instituționale a UE” (V. Naumescu/ziare.com).

G4Media reproduce cele mai semnificative părți ale declarațiilor făcute la Berlin de premierul Maia Sandu și de cancelarul german Angela Merkel după întâlnirea oficială la care a fost invitată șefa guvernului de la Chișinău. E semnificativă mai ales speranța exprimată de Merkel că noul guvern va putea crea condițiile pentru întoarcerea acasă a moldovenilor plecați să lucreze peste hotare din cauza sărăciei. Cancelarul german le-a făcut și o urare în numele ei personal Maiei Sandu și echipei sale: „mult succes în acest demers anevoios”.

În ziarul Adevărul, Iulian Chifu atrage atenția că schimbarea ordinii constituţionale în Republica Moldova incumbă o responsabilitate acută. A fost adoptate rapid și fără pregătire suficientă legi, unele de-a dreptul neconstituționale, altele care „adaugă fundamental şi reinterpretează Constituţia, în al treilea caz e vorba despre prevederi para-constituţionale, care alterează raportul constituţional şi echilibrele instituţionale în Republica Moldova, punând în discuţie inclusiv sistemul (…) control reciproc al puterilor în stat”. E grav că totul se întâmplă „pe repede înainte” și că nimeni nu formulează vreo contestație.

Bloggerul de la Adevărul e de părere că „alungarea” judecătorilor de la Curtea Constituțională, care practic ar fi fost obligați să demisioneze, a fost complet nedemocratică. Acum, practic, nu mai are cine să judece legiferările de tip constituțional, fiindcă va dura mult până la constitutirea unei noi Curți specializate. Moldova „nu are anticorpi democratici”, este concluzia lui Chifu. Atribuțiile președintelui au fost întărite semnificativ, Consiliul Suprem de Securitate a căpătat atribuții executive, întocmai ca organismul echivalent din România, unde însă, notează analistul, „echilibrele sunt menţinute”. Aceste schimbări de ultimă oră sunt probabil prețul „mezalianței” făcute de Blocul ACUM cu socialiștii, dar pentru reintrarea pe făgașul normal e nevoie de sesizarea Comisiei de la Veneția.

O analiză Stratfor este prezentă pe site-ul G4media și spune că „O revoluție tăcută cuprinde întreaga Europă de Est. Din Cehia până în Albania și din Slovacia până în România, oamenii ies în stradă pentru a cere de la guvernele lor mai multă transparență. Deocamdată rezultatele au fost modeste, însă este o tendință care va juca un rol important în regiune în anii ce vor veni, cât și una care va influența viitoare decizii guvernamentale și rezultate electorale”. România e pomenită cu protestele intermitente, începute din 2017 ca reacție la măsurile prin care guvernul a mărit controlul asupra justiției și a îmblânzit pedepsele pentru infracțiuni de corupție”. În anii care vin, guvernele vor fi mult mai presate de cetățeni să practice transparența. Chiar dacă nu întotdeauna vor avea succes, protestele dovedesc că, „la trei decenii de la introducerea democrației, mari segmente ale societăților est-europene nu doresc să derapeze înapoi către autoritarism”.

Atmosfera volatilă va pune însă probleme Uniunii Europene. Inițial, reacția societății civile va fi salutată, dar metodele de a interveni pentru calmarea lucrurilor sunt interpretabile, inclusiv ca imixtiune în treburile interne.

Referitor la validarea Ursulei von der Leyen ca viitor președinte al Comisiei Europene, Valentin Naumescu observă pe site-ul ziare.com că în Parlamentul European sunt tot mai greu de validat conducătorii Uniunii Europene. Ursula von der Leyen a obținut cea mai fragilă majoritate din istoria Uniunii, după ce Jean Claude-Juncker a ocupat postul acum cinci ani tot cu prețul unui record negativ. Naumescu crede că se impune „regândirea urgentă a mecanismelor decizionale și poate a întregii viziuni și arhitecturi instituționale a UE”.

XS
SM
MD
LG