Linkuri accesibilitate

Ucraina negociază cu Rusia în poziție de forță un nou acord de livrare a gazelor (I.Chifu/ Adevărul)


În Adevărul, Iulian Chifu scrie despre poziția de forță din care a ajuns Ucraina să negocieze cu Federația Rusă un nou acord pe gaze naturale. Formatul trilateral în care s-a discutat recent la Bruxelles, cu medierea responsabilului european pentru energie, a arătat care sunt pozițiile în acest moment.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:14 0:00
Link direct



Rusia este interesată să prelungească actualul acord cu numai un an, pentru că peste un an ar intra în funcțiune Nord Stream 2 şi Turk Stream. Pentru moment, Rusia nu are pe unde să treacă gazul spre Europa și 90% din exportul său merge spre Uniunea Europeană. Ucraina e spațiul de tranzit (35% din gaz merge pe aici), dar nu mai poate fi șantajată cu tăierea aprovizionării cu gaz rusesc pentru că nu-l mai importă. Are deja rezerve suficiente și surse alternative, la o adică. În concluzie, Rusia ar fi acum dependentă de un acord cu Ucraina și nu invers. Kievul negociază însă în forță, ministrul energiei declară că pregătește deja variante pentru eventualitatea întreruperii complete a fluxului de gaz dinspre Rusia.

E posibil ca Ursula von der Leyen să conducă „cea mai contestată Comisie Europeană din istorie”, scrie Ovidiu Nahoi în revista Reporter Global. Părerea sa este însă că reproșurile care i se aduc președintei alese a Comisiei Europene ar trebui puse în context. De pildă, acuza că acceptă în componența comisiei politicieni cu probleme de fidelitate față de angajamentul lor european sau cu semne de întrebare asupra integrității. Privind lucrurile în context, e limpede că unele state profită de lipsa sa de experiență în structurile europene. A fost ani de zile ministrul apărării în Germania, în timp ce, la momentul alegerii sale la conducerea Comisiei, Jean Claude Juncker era cel mai vechi comisar european, la curent cu toate detaliile funcționării aparatului Uniunii. Cine profită ? În mod vizibil, Ungaria, Polonia și România, care au propus candidaturi discutabile pentru posturile de comisar european. Marja de negociere cu statele care fac propuneri este totuși mică pentru șeful Comisiei europene, arată Ovidiu Nahoi. Propunerile care nu conving nu prea pot fi întoarse din drum în această fază fără a crea animozități cu guvernele respective. Mai normal ar fi ca ele să fie respinse de Parlamentul European, dar și așa ceva este privit ca o palmă la adresa unui stat membru. Pe de altă parte, cazul numirii procurorului șef european a demonstrat că conflictele dintre Parlamentul European și Consiliul European „pot fi lungi și dureroase”.

În România, Partidul Național Liberal a anunțat că a strâns numărul dorit de semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Viorica Dăncilă : 238 de semnături, între care doi pesediști, cu cinci mai mult decât voturile necesare ca moțiunea să treacă. Moțiunea va fi depusă probabil săptămâna viitoare, dar Andreea Pora păstrează oarecare scepticism în legătură cu efectul ei. În revista 22, scrie că, la prima vedere, „spectacolul de streeptease al caracterelor oferit de fosta coaliție de guvernare și sateliții ei e mană cerească pentru opoziție. PSD, ALDE și Pro România se bălăcăresc reciproc, își taie picioarele de la scaune, își scot oamenii la mezat în timp ce clamează interesul național”. La o privire mai atentă, a negocia cu partidul condus de Victor Ponta sau cu ALDE încă condus de Călin Popescu Tăriceanu e o greșeală. „Se acreditează ideea că cele două partide ar fi din opoziție, credibilizându-le astfel nemeritat”.

XS
SM
MD
LG