Linkuri accesibilitate

„Guvernul, președintele și parlamentarii trebuie să dea primul exemplu: să-și micșoreze temporar indemnizațiile” (Cristian Pantazi/ G4Media)


Revista presei de la București

Într-un interviu acordat Magdei Grădinaru la ziare.com, profesorul Armand Goșu discută atitudinea Rusiei în condițiile actualei pandemii și a crizei economice globale care se profilează. Atitudinea Rusiei e propagandistică, bineînțeles: ea sare în ajutorul țărilor celor mai lovite de coronavirus (vezi Italia), promovând intens ideea că Statele Unite și țările Uniunii Europene acționează, în mod egoist. Între timp, Vladimir Putin a obținut binecuvântarea Curții Constituționale pentru încă două mandate, prin modificare Constituției. Rusia declară un număr foarte mic de cazuri de COVID 19, raportat la populația pe care o are. Nimeni nu crede în ce spun autoritățile, care au transmis și că sărbătorile Paștelui ortodox trebuie cinstite cum se cuvine, oamenii să vină la slujbe fără frică : e destul să crezi. Lucrurile nu se prea potrivesc, constată Armand Goșu. Lui Putin nu are de ce să-i convină ca decesele de coronavirus să umbrească triumful așteptat al referendumului constituțional. Goșu spune de asemenea că acest referendum va institui un regim dictatorial în Rusia, față de care președinția lui Boris Eltin a reprezentat o democrație electoralî. De ce nu s-au opus mai deloc elitele acestor evoluții din perioada Putin ? E simplu : după căderea lui Elțin, Putin le-a oferit reprezentanților elitei privilegii mult mai mari decât Occidentul, ceea ce nu e cazul acum – și politologul face referire la pachetele de sprijin disponibilizare de statele lumii în sprijinul mediului economic.

Cristian Pantazi scrie o analiză pentru site-ul G4Media pornind de la constatarea că a început transmiterea comunitară a coronavirusului, adică „răspândirea necontrolată în comunități, pe care specialiștii nu o mai pot opri decât într-un singur mod: restricționarea drastică a circulației”. Măsurile au fost luate, dar aplicarea lor nu e supraveghează consecvent de autorități. Mai e și economia, în legătură cu care guvernul promite sprijin, dar agenții economici dau din colț în colț având în față neclaritățile metodologice și spectrul falimentului. Teste, echipamente de protecție, aparatură – e ceasul al 25-lea. Dar oamenii se așteaptă mai ales la solidaritatea liderilor politici: „Guvernul, președintele și parlamentarii trebuie să dea primul exemplu: să-și micșoreze temporar indemnizațiile. La fel, pentru (…) pensiile speciale trebuie găsită o soluție temporară de micșorare pentru a întări țesutul social care acum e puternic amenințat”.

În ediția online a revistei 22, Corina Șuteu pune problema domeniului cultural, care pare uitat de guvernanți în lista structurilor care au nevoie urgentă de sprijin. Ea dă exemplu Germaniei, unde „Senatul (…) a votat (…) un ajutor de 320 de milioane de euro în favoarea lucrătorilor culturali care au rămas fără activitate în perioada epidemiei”. Măsuri asemănătoare și în Franța. Fost ministru al culturii, Corina Șuteu se străduiește să argumenteze pe înțelesul tuturor de ce e nevoie de cultură, mai ales în vremuri de criză și semnalează că, dacă „Ministerul Sănătății există fiindcă există boli, ceea ce e un fapt concret, repetabil și care, după cum se vede, ne poate da lumea peste cap”, „Ministerul Culturii există (…) fiindcă o serie de oameni înzestrați creativ și intelectual își dedică viața unei vocații pe cât de sublime, pe atât de riscante, construind patrimoniu și înțelesuri, adică identitate simbolică, unei comunități. Ei sunt cei care trebuie susținuți prioritar. (…) Ce obiect de activitate vor mai avea aceste administrații (Ministerul culturii) când epidemia se va stinge? Ce obiect de activitate au funcționarii acum, când evenimentele sunt anulate, dar salariile lor, spre deosebire de câștigurile multor artiști ne-salariați, continuă sa curgă ?”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG