Linkuri accesibilitate

Pandemie, în plină criză de leadership (Andrei Cornea/ Dilema Veche)


Revista presei de la București.

Într-un text publicat sub sigla LARICS pe blogurile Adevărul, Dan Dungaciu reproduce fraza europarlamentarului italian Antonio Tajani: „Uniunea Europeană fie va soluţiona această criză medicală, fie va muri ea!” Nu se știe dacă e ieșirea unui italian furios, sau profeția unui oficial european exasperat de reacția întârziată a Uniunii Europene și de lipsa de solidaritate deja vizibilă. Întârzierea a fost constatată fără dubiu pe 8 martie, când șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a răspuns în răspăr chestionărilor presei, arătându-se pe mai departe preocupată de „urgența climatică”.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:32 0:00



Dungaciu analizează criticile care se aduc acum Bruxelles-ului, dar și atribuțiile Uniunii Europene și constată că Uniunea nu are, de pildă, atribuții în domeniul sanitar, „nu a fost nici construită nici dotată pentru a răspunde la aceste tipuri de criză, de aceea nu are (…) nici instrumente adecvate”. Cei care critică, dau însă dovadă de multă ipocrizie, crede analistul: cum ar fi reacționat dacă, în urmă cu ceva ani, s-ar fi solicitat introducerea unor atribuții destinate perioadelor de criză, mergând până la constituirea unei federații? „Ar fi protestat – în numele libertăţii individuale şi naţionale”. Și punctul pe i:„De ce nu este UE o federaţie? Răspunsul simplu este că nu s-a dorit. Şi nu s-a dorit de către cei care aveau, cu adevărat, puterea să facă asta. Adică liderii politici naţionali din partidele de mainstream ale statelor puternice din UE”.

În Dilema Veche, Andrei Cornea deplânge marele ghinion al omenirii: acela de a fi fost lovită de această pandemie în plină criză de leadership. Începând cu minciunile Chinei, care a informat asupra epidemiei cu întârziere fatală și sfârșind cu limitele de înțelegere a situației de către lideri ai unor mari puteri – Statele Unite cu Donald Trump – totul a condus la faptul că nicio țară nu a luat la timp măsurile necesare. „Dacă vreodată a fost mai multă nevoie de o Europă unită, scrie Cornea, acum a fost acel moment și el a fost, în mare măsură, ratat. În loc de a stabili o politică comună, statele membre ale UE s-au luptat fiecare pe cont propriu împotriva coronavirusului; mai rău, uneori au încercat să-și sustragă unele altora puținele resurse medicale disponibile. Bine măcar că s-au stabilit niște coridoare verzi pentru transportul de mărfuri, căci altminteri am fi murit de inaniție înainte de a muri de COVID-19!”

Comentariul săptămânal al lui Andrei Pleșu din aceeași revistă tratează subiectul în stilul binecunoscut: scepticism sever plus umor. Izolarea a creat un paradox numai bun de studiat de către psihologi: „Ești consemnat la domiciliu, dar vorbești cu întreaga planetă... Primești mesaje de tot soiul, le redistribui sau declanșezi noi serii de apeluri informative: interpretări proprii, vești bune, vești proaste, scenarii conspirative, bancuri. În ceea ce mă privește, prefer bancurile...” Pe dimensiunea religioasă, care și ea face parte din viața societății, Pleșu declară că nu acceptă explicația: suntem păcătoși, am fost pedepsiți. „Refuz să cred că Bunul Dumnezeu are reflexe de șef de post. Prefer să sufăr ca Iov, adică să cer lămuriri”. Deocamdată, Pleșu rămâne la nedumerirea formulată de Constantin Noica: „E foarte curios! Se moare de milioane de ani și încă nu ne‑am obișnuit cu asta…”

XS
SM
MD
LG