„Soarta democrației în RM atârnă de avizul de vineri al Comisiei de la Veneția”, titrează Vitalie Călugăreanu în corespondența sa pentru Deutsche Welle (dw.com). Jurnalistul notează că societatea civilă din Republica Moldova mizează pe un aviz negativ în măsură să blocheze controversata inițiativă democrato-socialistă de trecere la sistemul de vot mixt. Vitalie Călugăreanu mai afirmă cu referire la experți că schimbarea ar urmări „rămânerea la putere, prin corupție politică, a grupării oligarhice care controlează în prezent puterea - politicieni detestați care, prin corupție și proastă guvernare, au discreditat valorile europene în Republica Moldova, generând „votul de protest” ce avantajează forțele pro-ruse”. În articol se mai spune că deși, oficial, socialiștii și democrații se declară oponenți politici, în realitate aceștia și-ar coordona acțiunile, ar atacă în mod concertat forțele politice anti-sistem și că nu au de gând să renunțe la reforma sistemului electoral.
Decizia instituțiilor Uniunii Europene de a aproba, condiționat, ajutorul financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova ar fi un avans dat puterii de la Chișinău, pentru ca aceasta să nu se aventureze să modifice sistemul electoral, crede analistul politic Vlad Țurcanu. El a mai spus, în cadrul unei emisiuni la Radio Chișinău, că decizia ar putea avea și „rațiuni strict geopolitice, care urmăresc menținerea Republicii Moldova pe o orbită europeană … Pericolul ca Republica Moldova să încapă cu totul pe mâna factorului estic pare mai mare decât perpetuarea la putere a unor forțe politice dubioase”, concluzionează Vlad Țurcanu.
Unimedia.info și alte portaluri scriu despre intenția diasporei de a protesta vineri la sediul Comisiei de Veneția împotriva schimbării sistemului de vot. Pe rețelele de socializare sunt distribuire mai multe mesaje prin care diaspora este încurajată să iasă la protest, relatează Unimedia. „Sa ne facem auziti, altfel dreptul la vot a celor, ce suntem peste hotare va fi compromis pentru mult timp inainte. Să ne manifestăm dezacordul cu facilitarea cumpărării deputaților, a scris Galina Sajin pe Adopta un vot - un cunoscut grupul al diasporei pe Facebook, scrie Unimedia.
Ziarulnational.md înserează un alt apel semnat, în același grup, de Lidia Plop: „Haideți să ieșim şi să-i întâmpinăm pe membrii Comisiei de la Veneţia ,sa arătam lumii întregi poziția poporului nostru. Să le arătam că ne pasă de ţara noastră”.
Într-un editorial pe tribuna.md comentatorul Igor Volniţchi nu exclude că în spatele acţiunilor vădit anti-ruseşti ale guvernării s-ar ascunde „alte interese decât cele declarate oficial”. El se referă, între altele, la expulzarea a cinci diplomaţi ruşi din Moldova şi la proiectul de lege privind combaterea propagandei ruseşti. Volniţchi sugerează că prin aceste acţiuni guvernarea, jucând cartea geopolitică, mizează să omoare doi iepuri dintr-o lovitură, să „radicalizeze” relaţiile cu Rusia, să-şi asigure sprijin din partea europenilor şi să „modifice sistemul electoral, fără prea mari riscuri pentru sine”. Lucrurile nu sunt însă pe atât de simple, pe cât par, atenţionează Volniţchi. „Nu ştim cum va reacţiona Rusia la toate aceste acţiuni. În al doilea rând, e naiv să credem că europenii s-ar lăsa traşi pe sfoară atât de uşor, cum, probabil, îşi închipuie unii”, scrie comentatorul. „Asistăm la un joc abil, cu o miză enormă, dar consecinţele nici pe departe nu pot fi considerate previzibile”, concluzionează Igor Volniţchi.
„Cu „mortul” prin Europa” este editorialul semnat pe tribuna.md de Dumitru Spătaru. El scrie despre „eforturile disperate” de a-l „resuscita politic” pe Iurie Leancă, numit de curând vice preşedinte al Parlamentului. Dumitru Spătaru scrie că îl asociază pe fostul premier cu „o mare dezamăgire trăită de sute de mii de cetăţeni, care sincer au crezut în el, în capacitatea lui de a ne duce spre Europa, spre un trai mai bun”. Prin numirea sa în noua funcţie urmată de o vizită la Bruxelles, Leancă încearcă „să le tulbure din nou minţile moldovenilor povestindu-le cât de european este el”. Dumitru Spătaru îi sugerează fostului premier să se retragă şi să nu mai tulbure apele politicii moldoveneşti. „Morţii nu au cum să facă politică – ei pot doar să plutească pe apele politice şi să hrănească cu rămășițele lor rechinii sau alt fel de peşti”, punctează Dumitru Spătaru.
Programele informative rusești vor putea fi urmărite în Moldova chiar dacă retransmisia lor va fi restricționată, concluzionează portalul newsmaker.md într-o analiză despre inițiativa legislativă propusă de PD privind combaterea propagandei rusești. Cetățenii vor putea urmări canalele rusești pe alte căi, cum ar fi prin antente parabolice, prin satelit sau pe Internet, se spune în articol. Operatorii de cablu din autonomia găgăuză anunţă că nu se vor conforma legii, dacă aceasta va fi adoptată, așa cum nu au respectat nici decizia anterioară a CCA, cea privind sistare canalului rusesc Rossia24. În articol se mai spune că programele informativ-analitice rusești nu sunt printre cele mai populare, au audiență mică, prin urmare restricționarea lor nu e decât o chestie de imagine pentru promotorii inițiativei. Soarta proiectului de lege este incertă, iar democrații nu par determinați să grăbească adoptarea lui, punctează newsmaker.md.
Ce cred observatorii media din Republica Moldova şi din afară despre iniţiativa democraţilor privind interzicerea propagandei ruseşti citiţi în Jurnal de Chişinău. Directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, spune că un aspect îmbucărător e că autorii proiectului au ținut de recomandările experţilor privind înlocuirea conţinuturilor posturilor ruseşti, în special a celor propagandistice, cu alt gen de emisiuni. Pe de altă parte, proiectul necesită îmbunătăţiri, deoarece interdicţiile contravin dreptului la informare, notează Gogu. „Se ştie că proiectele înaintate de partidele politice sunt supuse agendelor acestora, faptul că ar exista interese pentru conţinuturile posturilor TV ruseşti, care vor migra de la un post la altul, rămâne de văzut”, a mai spus Nadine Gogu. În articol e citată şi Maia Mikashavidze, profesoară la Şcoala caucaziană de jurnalism şi management media. Ea spune între altele că „fostele republici din spaţiul ex-sovietic nu pot combate propaganda rusească doar prin jurnalismul corect din cauza banilor de care dispun posturile ruseşti şi a profesionalismului lor. Trebuie să facem televiziunile independente din Moldova şi Georgia mai atractive şi mai competitive împotriva propagandei ruseşti”.
