Secretarul de stat american Rex Tillerson a dat de înțeles că Statele Unite ar putea renunța la cererea ca Rusia să respecte total acordul de pace de la Minsk, înainte să fie discutată posibilitatea relaxării sau eliminării sancțiunilor impuse începând cu 2014. Sancțiuni impuse ca reacție la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea dar și a amestecului Rusiei în conflictul separatist din estul Ucrainei, în sprijinul separatiștilor pro-ruși.
În audieri, miercuri, în Comisia pentru Politică Externă a Camerei Reprezentanților, Tillerson a declarat că administrația Trump nu vrea să fie „legată la mâini” în negocierile cu Rusia. „Cred că este nevoie de flexibilitate, ca să atingem obiectivele acordului de la Minsk”, a declarat Tillerson, citat de agenția Reuters. „Este foarte posibil ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție negociată acceptabilă, fără a urma mecanismul acordului de la Minsk”, a mai declarat Tillerson.
Acordul de la Minsk, mediat de Germania și Franța, a fost semnat în 2015 de Ucraina și Rusia și reglementează o încetare a lupteleor în estul Ucrainei dar și procesul de soluționare politică a conflictului separatist.
Pe măsură ce avansaează diversele anchete privind posibila implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale americane, în Congres se întărește consensul că sancțiunile nu pot fi negociate, atîta timp cât acordul de la Minsk nu a fost aplicat. În totalitate.
Reprezentantul Elion Engel, cel mai important democrat din Comisia de Politică Externă, a atras atenția că strategia lui Tillerson ar putea trimite Rusiei semnalul greșit. „Dacă le dăm impresia că am putea relaxa sancțiunile înainte ca Rusia să fi aplicat prevederile acordului de la Minsk și să fi retrocedat Crimeea, s-ar putea ca președintele Putin să se simtă încurajat să-și continue strategia agresivă”, a declarat Engel, citat de Reuters. „Și cine știe unde va lovi data viitoare”, a mai spus democratul.
Tot miercuri, Senatul american a adoptat cu o majoritate covârșitoare de 97 de voturi la 2, o rezoluție care respinge posibilitatea relaxării sancțiunilor înainte de a se fi aplicat Acordul de pace de la Minsk. Senatul a decis și întărirea sancțiunilor impuse Rusiei pentru probabila implicare în alegerile prezidențiale din 2016. Rezoluția este atașasă la un proiect mai larg de lege privind sancțiunile împotriva Iranului, care trebuie votat de Senat. După care are nevoie de aprobarea Camerei Reprezentanților și de semnătura președintelui Donald Trump. Dar se pare că are suficient sprijin bipartizan pentru a supraviețui unui eventual veto al președintelui.
Dacă este aprobată, rezoluția va transforma sancțiunile impuse Rusiei în lege, ceea ce va limita posibilitatea președintelui Donald Trump de a relaxa sau chiar elimina sancțiunile. Așa cum declara că ar vrea să facă, în timpul campaniei electorale.
