Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care se recunoaște că Rusia trebuie să fie responsabilă pentru acordarea de despăgubiri Ucrainei.
În rezoluția susținută de 94 dintre cei 193 de membri ai adunării se spune că Rusia „trebuie să suporte consecințele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internațional, inclusiv repararea prejudiciului, inclusiv a oricăror daune cauzate de astfel de acte". Rezoluția recomandă crearea unui registru internațional care să înregistreze dovezile și reclamațiile împotriva Rusiei.
S-au abținut 73 de țări-membre și au votat împotriva rezoluției 14 țări printre care Coreea de Nord, Belarus, Siria și Eritreea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că rezoluția este „importantă” și că negocierile continuă cu privire la o a doua rezoluție pentru crearea unui tribunal special pentru crimele de agresiune rusească.
Un război ilegal și rezoluțiile ONU
Nu este primul și nici singurul act diplomatic care condamnă Rusia pentru invazia în Ucraina.
Într-o sesiune specială a Adunării Generale a Națiunilor Unite care a avut loc pe 2 martie, s-a votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea unei rezoluții care deplânge „în cei mai puternici termeni” invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia. Rezoluția, aprobată de 141 dintre cei 193 membri ai organizației, cerea ca Rusia să oprească imediat războiul din Ucraina și să-și retragă toate trupele de pe teritoriul ucrainean. 35 de membri s-au abținut. Au votat împotrivă Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Siria și Eritreea.
Pe 4 martie Consiliul ONU pentru drepturile omului vota favorabil o rezoluție pentru condamnarea presupuselor încălcări ale drepturilor omului în timpul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina și pentru înființarea unei comisii de anchetă care să le investigheze.
Adunarea Generală a ONU adopta în martie o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care se cerea protecția civililor și a infrastructurii civile din Ucraina, și oprirea imediată a războiului. Rezoluția, aprobată la 24 martie, la sediul ONU din New York, a fost susținută de 140 din cele 193 de state membre ale adunării. Patru țări - Siria, Belarus, Coreea de Nord și Eritreea - s-au alăturat Rusiei și au votat împotrivă, în timp ce 38 de țări s-au abținut.
La începutul lui aprilie, Congresul american a votat revocarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru Rusia și Belarus. Câteva zile mai târziu, Adunarea Generală ONU vota pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, din cauza probelor tot mai convingătoare că militarii ruși comiteau crime de război în Ucraina. Votul pentru 93 la 24 cu 58 de abțineri, un număr mult mai mic decât cei 140 de membri care au votat o rezoluția care învinuiește Rusia pentru criza umanitară din Ucraina, solicită protejarea civililor și cere încetarea imediată a focului. Faptul că Adunarea Generală a suspendat un membru permanent al Consiliului de Securitate din Consiliul pentru Drepturile Omului nu are precedent.
Pe 12 octombrie, mai mult de trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale votau în favoarea unei rezoluții care a calificat războiul declanșat de Moscova în Ucraina drept ilegal. A fost un vot aproape identic celui din 14 noiembrie pentru că și pe 12 octombrie votau împotriva rezoluției Siria, Nicaragua, Coreea de Nord și Belarus și Federația Rusă. Treizeci și cinci de țări s-au abținut de la vot, inclusiv China, India, Africa de Sud și Pakistan.
Proiectul de rezoluție al G20 condamnă războiul și impactul asupra economiei globale
În fine, acum, Grupul celor 20 are pe masă un proiect de declarație care condamnă ferm războiul din Ucraina. În documentul consultat de agenția Reuters se subliniază că războiul declanșat de Rusia accentuează fragilitățile economiei globale. „Au existat alte opinii și evaluări diferite ale situației și ale sancțiunilor”, se arată în proiectul de declarație, care a fost confirmat de un diplomat european. Documentul care are 16 pagini nu a fost încă adoptat de membrii G20.
În proiectul de declarație se spune că deși G20 nu este un forum în care să se rezolve problemele de securitate, „recunoaștem că problemele de securitate pot avea consecințe semnificative asupra economiei globale."
Ministerul rus de Externe spunea duminică că G20 nu este locul în care să fie abordate problemele de securitate și că ar trebui, în schimb, să acorde prioritate provocărilor economice ale lumii, înainte de o reuniune care se așteaptă să fie dominată de război. În proiectul de rezoluție se mai afirmă că băncile centrale ale G20 monitorizează presiunile inflaționiste și calibrează politica monetară în consecință.
Rusia, care a fost reprezentată la summit de ministrul de externe Serghei Lavrov și nu de președintele Vladimir Putin, afirmă că desfășoară o operațiune militară specială în Ucraina.
