În România, jurnaliștii RISE Project spun că sunt intimidați de autorități: li se cere să divulge sursele după ce au publicat o valiză de documente despre presupuse acte de corupție la firma Tel Drum, în care ar fi implicat Liviu Dragnea, liderul principalului partid de guvernământ, PSD. Nu este primul caz în care PSD este acuzat de presiuni asupra presei. Dar este o premieră când Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal amenință jurnaliștii cu amenzi de milioane de euro dacă nu cooperează.
Jurnaliștii de la RISE Project au primit o notificare de la o instituție despre care mulți nici nu știau că există - Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Scrisoarea autorităților le cerea jurnaliștilor să-și deconspire sursele, să predea suportul tehnic pe care au primit documentele și îi amenința că riscă o amendă de 20 de milioane de euro. Instituția este condusă de Ancuța Opre, o membră PSD, care a candidat la un post de parlamentar și care este cercetată într-un dosar DNA.
Scrisoarea a ajuns la sediul redacției la doar câteva zile după ce Rise Project a publicat documente și fotografii dintr-o valiză primită la redacție, în care Liviu Dragnea apare în vacanțe cu proprietari și angajați ai companiei Tel Drum, compania cercetată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene.
Dragnea a negat constant că s-ar afla în legătură cu cei de la Tel Drum, însă documentele publicate l-au contrazis. Actele pentru amenajarea unei vile personale de la Mamaia, amenajată de Tel Drum, plata unor cheltuieli pentru îmbunătățirea tehnică a mașinii fiului lui său, Valentin, s-au aflat printre dezvăluirile din valiză. Și multe fotografii. Între ele, ale directoarei financiare a Tel Drum, Nicoleta Pene, cea care se pare că deținea evidențe contabile duble ale firmei.
Autoritatea de supraveghere a datelor cu caracter personal spune că nu intimidarea jurnaliștilor a fost miza, ci respectarea legii. Este vorba despre o lege care reglementează statutul informațiilor despre viața privată, adoptată în România anul acesta pentru a aplica Regulamentul Uniunii Europene în acest domeniu și care a intrat în vigoare la 25 mai. Problema este că și în Regulamentul adoptat de Uniunea Europeană, și în legea autohtonă, se menționează că jurnaliștii au statut special, pentru că dreptul la informare este important într-un stat democratic.
În acest caz, este foarte greu de explicat în ce măsură informațiile despre averea și afacerile familiei Dragnea ar putea încălca viața privată. Liviu Dragnea este al patrulea om în stat, iar Tel Drum este o companie alimentată de peste 10 ani din bani publici și contracte cu statul.
Intervenția instituțională a celor de la Autoritatea de supraveghere a protecției datelor personale este o premieră, însă are precedent. În nume personal, Sorin Stănescu, nașul lui Valentin Dragnea, fiul președintelui PSD, le-a cerut deunăzi celor de la Newsweek să șteargă un articol în care îi erau prezentate afacerile care fac obiectul unui dosar DNA.
Jurnaliștii independenți au fost în mai multe rânduri atacați de puterea politică de la București și amenințați, fie prin controale financiare ale Fiscului, fie prin redactarea unei legi care să controleze resursele financiare ale acestora.
Dincolo de hărțuire, este prima dată când o instituție a statului, altminteri anonimă, intră în jocul de-a șoarecele și pisica al politicienilor cu presa neobedientă.
