Pe 1 noiembrie sau pe 15 noiembrie, în turul doi de scrutin ei pot arăta că statul lor vrea să rămână în Europa iar rezultatul alegerilor prezidentiale poate da o șansa accelerării apropierii de UE, sugerează Robert Schwartz, care coordonează programul Deutsche Welle pentru Europa la Berlin.
Europa Liberă: Pe 1 noiembrie urmează să aibă loc alegerile prezidențiale în Republica Moldova în condiții de pandemie, care au determinat și o bună parte a observatorilor internaționali să stea acasă. Cine și cu cât interes din exterior va urmări acest scrutin?
Robert Schwartz: „Cred că interesul nu va fi nici mai mic, nici mai mare, ca și până acum. Moldova e la periferia Europei, interes există în centrul Europei pentru acea zonă, dar totuși este o zonă în care există o influență puternică dinspre Răsărit și Europa e destul de prudentă în abordarea evoluțiilor politice de acolo. Interesul există, dar eu mi-aș dori să fie mult mai vizibil și să fie un interes în folosul moldovenilor.”
Europa Liberă: Unii analiști sunt de părere că politica Rusiei este aceea de a-și asigura o influență limitată în Republica Moldova, alții cred din contra că cei de la Kremlin și-ar dori o influență totală asupra acestui stat fost sovietic. Este clar ce vrea Rusia lui Putin în această regiune unde e situată și Republica Moldova?
Noi spunem de fiecare dată înaintea unor alegeri în Republica Moldova că țara se află din nou la răscruce, că sunt din nou alegeri cruciale, iar după aceea nu se mai întâmplă aproape nimic.
Robert Schwartz: „Este destul de clar, dacă vedem perpetuarea stării de insecuritate dinspre Transnistria, modul în care Moscova acționează în regiune, în Ucraina, în Belarus, acum în conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Moscova nu va renunța la influența pe care o exercită sau crede că o mai exercită în acea regiune, de aceea Moldova are acum din nou șansa de a alege poate în direcția unui parcurs mai apropiat de Europa. Dar noi spunem de fiecare dată înaintea unor alegeri în Republica Moldova că țara se află din nou la răscruce, că sunt din nou alegeri cruciale, iar după aceea nu se mai întâmplă aproape nimic.”
Europa Liberă: Majoritatea, poate chiar toate sondajele de opinie cele mai recente indică faptul că alegerile prezidențiale din 1 noiembrie nu vor fi câștigate din primul tur și că în turul doi se va repeta confruntarea cel mai probabil asemănătoare celei din 2016 – Igor Dodon, despre care se spune că e un politician apropiat Kremlinului, și Maia Sandu, considerată o politiciană pro-occidentală. Credeți că votul geopolitic e hotărâtor?
Robert Schwartz: „E un amestec, e un amestec destul de interesant între nevoile electoratului moldovean și marea geopolitică. Sigur că președintele Dodon, care acum candidează din nou, ca independent – socialistul Dodon, independent? – a încercat să-și dea măsura întregului talent în primul mandat, n-a reușit mai mult, a pendulat între Bruxelles și Moscova, dar a fost evident că politicile lui ticăiesc în ritmul orologiului de la Kremlin. Maia Sandu, pe de altă parte, are o poziție foarte clară pro-europeană, pro-occidentală, pro-democrație, pro-respectarea statului de drept, dar nu cred că ajunge, e nevoie și de politici coerente pentru a arăta electoratului din Republica Moldova că există soluții pentru a ieși dintr-o criză care durează de ani buni. Cu alte cuvinte, da, este un vot geopolitic, dar este și un vot care va fi dat acelui politician care are soluțiile cele mai bune pentru ieșirea din starea permanentă de criză.”
Europa Liberă: Republica Moldova rămâne un stat cu o formă de guvernare parlamentară. Se zice că președintele ar fi mai mult un simbol, dacă e să comparăm cu alte state unde există un asemenea regim. Chiar credeți că cel care va ajunge la cârma Republicii Moldova va putea atât de multe lucruri bune să facă, încât să transforme Republica Moldova din ceea ce este astăzi în ceva mai bine?
Robert Schwartz: „Da, nu numai prin exemplul personal, printr-o verticalitate pe care nu o au foarte mulți politicieni nu numai în Republica Moldova, dar cred că un politician care reușește să-și convingă electoratul, va reuși să influențeze politica unui guvern, politica unui parlament care face jocuri în funcție de grupurile de interese. N-aș compara neapărat situația din Republica Moldova cu situația în care președintele ar avea mai multe puteri în Franța sau în care președintele are mai puține puteri politice, cum ar fi în Germania, dar seamănă totuși cu ceea ce se întâmplă în România în care președintele poate fi garantul unei politici coerente în limitele date de Constituție. Președintele Dodon a încercat să forțeze nota în câteva rânduri, dar nu cred că politicianul Igor Dodon este acela care poate scoate Moldova acum din impas.”
Europa Liberă: Chiar să fie Republica Moldova în izolare pe plan extern acum?
Robert Schwartz: „Nu cred. Nu, nu putem vorbi despre o izolare, pentru că sunt acordurile semnate de Republica Moldova. Uniunea Europeană, cu toate hibele ei, are totuși cât de cât un focus și asupra evoluțiilor de la Chișinău. Vedem că este din nou o reacție a Uniunii Europene, se cere organizarea scrutinului într-o manieră transparentă, credibilă, incluzivă, se cere respectarea standardelor democratice, se cere respectarea statului de drept. Deci, Europa dă totuși semnale foarte clare, dar acum să vedem cine le respectă.”
Europa Liberă: Lipsa dialogului la nivel înalt între Chișinău și București, între Chișinău și Kiev se răsfrânge mult asupra perspectivei dezvoltării statului Republica Moldova, pentru că mai mult se discută despre relația Chișinău-Moscova, despre relația Chișinău-Bruxelles, dar oricum buna relație între vecini contează?
Robert Schwartz: „Cu siguranță, da, contează, dar Bucureștiul a stat într-o expectativă mult prea condamnabilă, zic eu, și n-a reacționat din timp atunci când a fost nevoie.”
Europa Liberă: Cum vă explicați această poziție a Bucureștiului?
Bucureștiul parțial s-a ascuns sub mantia Uniunii Europene.
Europa Liberă: Bucureștiul parțial s-a ascuns sub mantia Uniunii Europene și a spus: „Noi nu facem o politică separată de cea oficială a Bruxelles-ului”, pe de altă parte au fost alte interese în joc, alte constelații politice, relații foarte bune a unei anumite părți din politichia românească cu toată echipa în jurul lui Plahotniuc. S-a văzut asta și cu ochiul liber și, uneori mai ascuns, dar Bucureștiul ar fi fost mult mai bine sfătuit dacă ar fi avut o politică deschisă, coerentă și clară, pro-europeană în favoarea pro-europenilor de la Chișinău.”
Europa Liberă: Dar lipsa dialogului între președintele Republicii Moldova și cel al Ucrainei ce impact lasă?
Robert Schwartz: „Ucraina este într-o situație de război mai fierbinte uneori, mai puțin fierbinte alteori și Ucraina are cu totul alte probleme, nu cred că este la ora actuală în Ucraina un politician care s-ar apleca și asupra dosarului relațiilor cu Republica Moldova. Este și asta, din punctul meu de vedere, o greșeală politică, dar depinde acum foarte mult de alegerile de la 1 noiembrie sau să vorbim despre turul doi, cum vor evolua lucrurile, pentru că un semn clar care vine dinspre Chișinău, așa cum merg lucrurile acum, nu se va putea continua.”
Europa Liberă: Despre potențialul diasporei, credeți că ar putea și votul din străinătate să fie unul decisiv, găsiți asemănări între ceea ce s-a întâmplat în România, de exemplu, și ceea ce poate să se întâmple cu votul lor la aceste alegeri prezidențiale din Republica Moldova?
De la ei poate veni un semnal de normalitate europeană și la alegeri
Robert Schwartz: „Absolut. Asemănarea există, nu e deloc forțată și diaspora a arătat în România că a înțeles care ar trebui să fie mersul normal al unui stat european. Sper ca și diaspora moldovenească să fi învățat lecția asta. Oamenii trăiesc într-o normalitate departe de țară, au serviciu, și-au făcut o casă, o locuință, copiii merg la școală, nu s-au integrat ușor, dar s-au integrat, asta este important, s-au integrat și au fost acceptați, apreciați la locul lor de muncă, acolo unde își văd de treabă pur și simplu. Și e păcat pentru un stat să piardă mai ales segmentul acela din societate care pune osul la treabă. Deci, toți acești oameni au plecat din România, din Moldova, din alte țări și își văd de treabă, sunt parte a societății germane, spaniole, italiene, sunt în Marea Britanie, peste tot în lume și sunt convins că de la ei poate veni un semnal de normalitate europeană și la alegeri.”
