Abrogarea recursului compensatoriu „nu se poate face peste noapte”, a fost declarația noului ministru român al justiției Cătălin Predoiu care a generat reacții negative din partea asociațiilor de magistrați și a opiniei publice. Motiv suficient pentru guvernul condus de Ludovic Orban să anunțe că abrogarea se va face prin asumarea răspunderii în fața parlamentului, într-un pachet legislativ mai amplu.
„Recursul compensatoriu” a fost adoptat în 2017, la propunerea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu.
Proiectul legii recursului compensatoriu oferea deținuților închiși în condiții improprii- mai puțin de 4 metri pătrați de persoană- câte 3 zile bonus la 30 zile executate. Parlamentul a schimbat legea și a oferit 6 zile bonus la fiecare 30 de zile. În plus, dacă o singură celulă nu îndeplinea standardele CEDO, se considera că tot penitenciarul nu le îndeplinește. Legea a fost votată de PSD, ALDE și UDMR.
Abrogarea legii recursului compensatoriu mai pune problema proceselor aflate la CEDO, peste 3000 de dosare, care au fost înghețate după 2017 și după ce guvernul român și-a asumat un plan pe termen lung pentru rezolvarea condițiilor de detenție.
La doi ani de când a fost obligată de CEDO să adopte un plan pentru eliminarea supraaglomerării și condițiilor proaste din închisori, pușcăriile sunt tot pline, cu un grad de ocupare 111%, iar noile penitenciare planificate nu există nici măcar pe hârtie.
Există o soluție care să nu atragă cu sine noi condamnări la CEDO? Mai mute, aici.
