Jurnaliștii de la G4media au consultat un recent studiu intitulat „Rezistența la dezinformare în Europa Centrală și de Est”, elaborat de think-thank-ul polonez EAST Center și de ONG-ul Ukranian Prism. Studiul a fost realizat în 14 țări din Europa Centrală și de Est și spune că România se află sub riscul sistemului de dezinformări livrat de Rusia. Trei categorii de români sunt în mod special vulnerabile: naționaliștii de dreapta, conservatorii religioși, în special cei ultraortodocși, și nostalgicii regimului comunist.
Naționaliștii de dreapta promovează, scrie Cristian Citre în prezentarea studiului, ideea unui Occident sumbru, care acționează după o viziune imperialistă, îngăduind exploatarea oamenilor și provocând conflicte regionale. Conservatorii religioși văd și ei „un Occident decandent în comparație cu superioritatea etică a societății tradiționale românești și a credințelor sale religioase”. Iar nostalgicii comunismului sunt mai ales persoane de vârsta a treia care s-au simțit marginalizate economic și social în tranziție.
Și presa din România este considerată „un teren fertil pentru rețeaua propagandei rusești, mai ales publicațiile și televiziunile care răspândesc în mod constant fake news, precum: Antena 3, România TV, Dcnews sau stiripesurse.ro”.
Este în desfășurare Școala de vară de la Tușnad, organizată an de an în secuime de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Comentatorii remarcă că UDMR a lansat o „adevărată ofensivă politică”, printr-o „serie de acțiuni prin care critică în esență atitudinea autorităților române față de minoritatea maghiară”, o spune Dan Tapalagă, G4media, care face și inventarul celor mai recente poziții și plângeri ale maghiarilor, fie ei din România, fie de la Budapesta.
Parte din ele sunt evocate și în articolul lui Mircea Morariu publicat pe contributors.ro. Autorul nu se așteaptă nici de această dată la vreo reacție oficială din partea guvernanților și remarcă faptul că anul centenar al Marii Uniri găsește istoricii români, cei ai Academiei în mod special, fără volumele care să corecteze în sfârșit tezele Ungariei. „Suntem, de fapt, scrie el, în aceeași situație caraghioasă în care eram și în 1986, atunci când trei istorici ardeleni au scris, din înalt ordin politic, o recenzie, altminteri serioasă și argumentată, la celebra Istorie a Transilvaniei ce tocmai apăruse la Budapesta, sub coordonarea ministrului maghiar al culturii din acea vreme, academicianului Kὄpeczi Béla. Recenzia a apărut obligatoriu în toate publicațiile din România, numai că cititorii ei nu prea aveau cum și de unde să știe la ce se referă, căci, desigur, Istoria… era disponibilă doar în circuit închis și numai contra semnătură. Despre cartea cu pricina a vorbit de la microfonul Europei Libere istoricul Vlad Georgescu”.
Cristian Pârvulescu a acordat un interviu publicației ziare.com despre scena politică din România. Analistul găsește explicabile măsurile dispuse de președintele Klaus Iohannis și care i-au adus multe critici. Revocarea de la Direcția Națională Anticorupție a Laurei Coduța Kovesi și numirea la DIICOT a lui Felix Bănilă ar fi parte dintr-o strategie de dezamorsare a proiectului mult mai periculos pentru țară al suspendării sale din funcție. Pârvulescu e de părere că Liviu Dragnea nu-și poate permite să renunțe la tema suspendării. Nu întâmplător a aruncat ideea cu referendumul privind familia tradițională. În calculele liderului PSD, consultarea ar putea fi organizată simultan cu cea de demitere a președintelui. Cumularea ar avea și efect de fidelizare a electoratului propriu pe direcția tradiționalismului de nuanță naționalistă.
