Cotidianul.md scrie despre sporirea cheltuielilor pentru întreţinerea preşedintelui. Preşedinţia va beneficia în 2020 de un buget de 35 de milioane de lei în anul viitor, de peste două ori mai mari decât cel pe care l-a avut Igor Dodon în primul său an de mandat, în 2017, scrie publicaţia. Ea subliniază de asemenea că președintele Igor Dodon și consilierii săi vor primi indemnizații în valoare de 560 de mii de lei la expirarea mandatului, la sfârșitul anului 2020, potrivit prevederilor legii bugetului.
Deschide.md l-a solicitat pe fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, să comenteze ideea de a implica Curtea Constituţională în judecarea deciziei guvernelor anterioare de a oferi terenul Stadionului Republican pentru Ambasada SUA. Aceasta poate fi abrogată doar de Parlament, punctează Osmochescu. „În niciun caz nu poate să se expună Curtea Constituțională care doar dă verdict asupra constituționalității sau neconstituționalității unei legi”, a declarat el precizând că nici Președinția și nici Guvernul nu au atribuțiile necesare. Jurnaliștii amintesc că Igor Dodon a anunțat recent că a propus SUA alte patru locații, decât Stadionul Republican, pentru edificarea ambasadei. Potrivit șefului statului, subiectul a fost discutat inclusiv în cadrul întrevederii cu ambasadorul Dereck Hogan.
Ipn.md difuzează o analiză semnată de Dionis Cenușă, care este de părere că oficialii români sunt determinați să recurgă la condiționalitatea europeană pentru a doza și restricționa, în caz de necesitate, propriile resurse financiare pompate către R. Moldova. „Cel puțin declarativ, Guvernul lui Ludovic Orban pune accent atât pe evaluarea instituțiilor democratice din Moldova, cât și pe gradul de apropiere de UE, atunci când se referă la viitorul asistenței financiare”, subliniază politologul. În opinia acestuia, Guvernele de la Chișinău nu mai pot miza pe lipsă de condiționalitate din partea României, care îmbrățișează în mod exhaustiv mecanismul activat de UE în 2018 împotriva regimului oligarhic. Iar în consecință, opoziția și societatea civilă redevin parteneri majori în monitorizarea reformelor aflate pe agenda europeană, concluzionează Cenușă.
Media-azi.md scrie că informațiile despre persoanele fizice sau juridice care dețin domenii.md rămân inaccesibile publicului larg, chiar dacă întreprinderea MoldData preciza încă în septembrie că datele vor redeveni publice „într-o perspectivă apropiată”. Atunci, reprezentanții instituției explicau că restricționarea a fost necesară după ce în Uniunea Europeană a intrat în vigoare Regulamentul General privind Protecția Datelor cu Caracter Personal, cunoscut ca GDPR. Experți în domeniu contrazic instituția: GDPR-ul nu a fost transpus deocamdată în legislația națională și chiar dacă acest lucru ar urma să se întâmple, Regulamentul nu interzice publicarea unor astfel de date.
Moldova.org scrie că biserica de pe teritoriul grădiniței nr. 150 din sectorul Râșcani al Capitalei nu este doar o construcție ilegală și nefinalizată. S-a depistat că, în timpul orelor de program, copiii sunt aduși de către angajații instituției preșcolare în mod organizat în localul respectiv, unde participă la ceremoniile oficializate. Administrația grădiniței neagă acuzațiile. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a fost sesizat în această privință și a emis o decizie. În același sens, un grup de activiști civici au venit la ședința matinală de luni a Primăriei, pentru a-și arăta nemulțumirea față de construcția acelei biserici pe teritoriul grădiniței.
Mold-street.com scrie despre un litigiu de peste 20 de ani. O fabrică de zahăr a câștigat un proces contra Republicii Moldova iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat țara să plătească 3.400 de euro. Istoria acestui litigiu pornește de acum 21 de ani, când prin hotărârea sa din 24 septembrie 1998, Judecătoria economică de circumscripție Chișinău a obligat Fabrica de Zahăr din Ghindeşti să achite în beneficiul Băncii de Economii (BEM) 11.597.382,05 lei și 1.044.229,91 dolari pentru credite nerambursate, inclusiv dobânzi și penalități.
Noi.md consideră că R.Moldova trebuie să regândească politica împrumuturilor externe, „în special pentru cei care înaintează condiții tarifare, politice și geopolitice atunci când alocă bani, dar în realitate îl transformă pe cel care împrumută în colonie și un dependent financiar”. Portalul face referire la jurnalistul Serghei Tkaci, potrivit căruia, după ce premierul Ion Chicu a anunțat că ar putea apărea o pauză în relațiile cu FMI, dacă organizația financiară internațională va insistă asupra unor condiții inacceptabile pentru Republica Moldova, guvernul a fost atacat imediat de politicienii pro-occidentalii din blocul ACUM și subiectul împrumuturilor din exterior a devenit brusc fierbinte.
Radiochisinau.md relatează că trei partide au căzut de acord să creeze un bloc unionist, alături cu Partidul Liberal. Liderul PL, Dorin Chirtoacă, a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu PLDM, Uniunea Salvați Basarabia și cu „Democrația Acasă”. Pentru moment, Octavian Țîcu și Vlad Țurcanu, care conduc alte două formațiuni unioniste, rămân rezervați față de intenția fostului primar de a înființa o alianță pe eșichierul de dreapta. „Acțiunea domnului respectiv este o acțiune de ordin intern a unui partid. Nu se poate vorbi despre o mișcare în condițiile în care nu există o discuție inter-partinică. Toată dreapta ar trebui să creeze un centru unic de comandă al opoziției”, spune Vlad Țurcanu.
Realitatea.md transmite că cetățeanul moldovean Vladimir Plahotniuc nu mai are acces cu pașaportul cu această identitate, în SUA, din 14 decembrie, potrivit datelor paginii biroului de migrație al SUA. Viza lui Plahotniuc de intrare în SUA a expirat la 14 decembrie. Viza în cauză i-a fost oferită pentru identitatea lui reală a acestuia, cu numărul de pașaport „AA0000001”, eliberat de autoritățile Republicii Moldova. Iar asta nu înseamnă că fostul lider democrat nu se poate afla în SUA în baza pașaportului său eliberat de autoritățile Republicii Moldova pe numele „Vladislav Novak”, despre care s-a aflat recent, sau a altor cetățenii despre care se spune că le-ar avea. Mai mult chiar, acesta ar fi fost văzut acum o lună în Miami Beach, din peninsula Florida, din sudul Statelor Unite, observă jurnaliștii.
Sanatateinfo.md relatează că spitalele publice au acumulat datorii istorice de peste 26 de milioane de lei. Situația cea mai gravă se atestă în UTA Găgăuzia unde trei instituții au acumulat datorii istorice de aproape 10 milioane de lei. Situația spitalului raional Comrat, instituție ce acumulat o datorie istorică de aproape 4 milioane de lei, a devenit subiect de discuție la Comisia parlamentară pentru sănătate, protecție socială și familie unde responsabili de la Ministerul Sănătății, precum și de la CNAM au venit să explice ce se întâmplă în aceste unități medicale. CNAM a promis că în această săptămână va veni cu o soluție pentru datoriile istorice acumulate, iar una dintre ele ar fi stingerea integrală a lor.
Într-un editorial pentru ziarulnational.md Nicolae Negru notează că Igor Dodon amenință din nou că va elimina „limba română” și „Istoria Românilor” din programa școlară, dar nu acum, ci când va veni momentul potrivit, când va putea lovi cu maxim efect. Acum ține „paloșul” în teacă, pândește, nu face mișcări bruște, ca să nu declanșeze cumva vreo criză politică, susține președintele R.Moldova. Nicolae Negru consideră, însă, că Dodon minte. „Nu de criză politică se teme el, ci de faptul că va supăra Bucureștiul și se vor stopa proiectele sociale pe care le finanțează România în Republica Moldova, iar aceasta îi poate pune în pericol realegerea în funcția de președinte”, scrie editorialistul. Cât o privește pe Maia Sandu, dacă vrea să învingă în alegerile prezidențiale, ea trebuie, potrivit autorului, să devină politician preocupat nu de propria imagine, nu de puritatea chipului său politic, ci de soarta și demnitatea Republicii Moldova, „pe care o terfelește zilnic Dodon”.
