Site-ul G4Media informează că președintele Klaus Iohannis a anunțat la întâlnirea anuală cu diplomații acreditați la București, decizia României de a continua cu Republica Moldova „doar proiectele de sprijin direct pentru cetățeni și cere Chișinăului acțiuni concrete de reformă, mai ales în justiție și anticorupție, pentru a relua cooperarea deplină”.
„Vom relua cooperarea deplin, a spus Iohannis, doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției”.
Tot G4Media publică știrea că primarul socialist al Chișinăului, Ion Ceban, a încheiat un protocol de colaborare cu primăria generală a Bucureștiului, condusă de Gabriela Firea. Acordul de colaborare conține formulări generale: „continuarea implementării proiectelor bilaterale aflate în desfășurare”, „perspective de fortificare a relațiilor Chișinău – București pe segmente de interes comun”.
Rușii vor veni la Chișinău cu expertiză, proiecte în infrastructură, transport, domeniul social, educaţie...
Imediat după semnarea acordului de parteneriat cu Bucureștiul, Ceban a zburat spre Moscova pentru a încheia „un acord de înfrățire a capitalelor Moldovei și Rusiei. Prin această înțelegere, pe termen scurt Moscova va dona mașini și utilaje, iar pe termen lung va implementa proiecte în Capitala Moldovei. Rușii vor veni la Chișinău cu expertiză, proiecte în infrastructură, transport, domeniul social, educaţie”.
Iulian Chifu se ocupă în Adevărul de mișcarea fulger făcută la Moscova de președintele Vladimir Putin, prin care, spune analistul, „paratrăsnetul” Dmitri Medvedev a fost sacrificat. Putin ar urmări o revenire a cotei sale de încredere, prăbușită în ultima vreme odată cu cea a guvernului. Anunțând modificări suficient de evazive ale Constituției, nu se știe însă cine va prelua „substanța puterii” în Rusia : Duma de stat, Partidul sau Consiliul de Stat? Va fi „modelul Nazarbaev”, spun unii. Alții speculează că Putin ar putea trece în poziția de premier. Chifu crede mai degrabă că „Postura de preşedinte al unui Consiliu de Stat sau altă instituţie ce va capacita o putere de control pare a fi mai interesantă azi pentru Putin după 2024. Nu întâmplător, pe noua variantă, şi Guvernatorii regiunilor şi subiectelor Federaţiei vor avea roluri mai importante”, o variantă putinistă a principiului subsidiarităţii sau de autonomie locală.
Azi, când guvernul de la București a anunțat că va emite un act normativ pentru revenirea la alegerile locale în două tururi de scrutin, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean îi declară Cameliei Badea, pentru Ziare.com, că: „Alegerea primarilor în două tururi nu aduce neapărat un plus de reprezentativitate și nici nu face din candidați primari mai buni”, ba chiar „turul doi presupune negocieri murdare între partide”.
Ca invitat al site-ului, Cristian Preda scrie însă că modul de scrutin de la locale, formula folosită „e cea mai proastă dintre cele imaginabile. Alegerea într-un singur tur a primarilor și a șefilor de Consilii Județene, în paralel cu desemnarea printr-o formula proporțională a consiliilor, reprezintă o aberație. Ca atare, el este de acord cu ce vrea să facă guvernul Orban. În fond, „Românii au folosit, din 1832 încoace, nu mai puțin de 20 de legislații electorale diferite. Calculați durata medie de viață a unei asemenea legi, ca să aflați unul dintre factorii incoerenței modernității noastre politice...”
