În România, ministrul justiției, Tudorel Toader, a avizat negativ modificările aduse în Parlament proiectului de lege privind conflictul de interese. Nu pentru că s-ar opune desființării conflictului de interese, ci pentru că ministerul său pregătește un pachet întreg de amendamente care include și conflictul de interese.
Ministrul român al Justiției, Tudorel Toader, nu este de acord cu inițiativa legislativă care desființează conflictul de interese. Nu-l deranjează schimbarea ca atare, care amputează politicile anticorupție și dă verde nepotismului, ci doar faptul că parlamentarii i-au luat-o înainte și nu au răbdare să primească întregul pachet pe care-l pregătește ministrul de resort pentru modificarea Legilor justiției sub pretextul că acestea trebuie puse în cocncordanță cu cererile Curții Constituționale.
E adevărat că, din 2014 de când a intrat în vigoare noul Cod Penal, o serie de plângeri analizate de Curtea Constituțională au fost soluționate în favoarea celor anchetați penal. Pe de altă parte, însă, de la venirea la putere a noii coaliții de guvernământ de centru-stânga, preocuparea principală a liderilor politici din arcul puterii este cea de schimbare a legilor anticorupție în favoarea infractorilor. E o tendință de autoconservare, fiindcă președitele PSD așteaptă în săptămânile următoare decizia judecătorilor de la Înalta Curte într-un proces de abuz în serviciu. Liviu Dragnea nu ar fi singurul beneficiar al unor ajustări legale, fiindcă destui reprezentanți ai PSD, de la centru și din teritoriu se află în situații similare. Mulți dintre aceștia și-au pus speranțele într-un proiect de grațiere, care se află în amorțire la parlament și care probabil va trece pe neașteptate într-un moment de acalmie.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a vorbit astăzi despre proiectul de lege care modifică legile Justiției, precizând că pentru abuz în serviciu nu a fost prevăzut un prejudiciu minim, așa cum a încercat guvernul să facă prin Ordonanța de urgență 13 care a scos astă iarnă zeci de mii de oameni în stradă. Toader aproape că i-a îndemnat pe parlamentari să facă astfel de schimbări pe care și le doresc, inclusiv prin introducerea unui prag de 45.000 de euro, cum a vrut guvernul. În acest caz, faptele cu prejudicii mai mici decât această sumă vor fi simple contravenții și nu vor mai putea duce la condamnări penale.
Ministrul Justiției a promis că va propune și un proiect de lege privind răspunderea magistraților, atât de dorit de politicienii care au probleme de corupție. Un astfel de proiect i-ar putea intimida atât de judecători, cât și pe procurori, chiar și atunci când forma lui nu este excesivă. Tudorel Toader a și găsit oportunitatea după ce Comisia de la Veneţia a dat un aviz la o întrebare formulată de preşedintele Curţii Constituţionale din Republica Moldova privind răspunderea penală a judecătorilor. Printre altele, reprezentanții Comisiei de la Veneţia au subliniat că „judecătorilor nu trebuie să li se acorde o imunitate generală, ci una funcţională pentru actele efectuate în exerciţiul funcţiilor lor judiciare”.
Interpretările sunt mai multe și mai subtile, dar ministrul român al Justiție pare mai degrabă să răspundă unor cerințe din interiorul arcului de guvernământ atunci când vorbește despre o Lege a răspunderii magistraților, fiindcă în acest fel judecătorii și procurorii vor putea fi ținuți în șah, angrenați în procese nesfârșite declanșate împotriva lor, care să-i țină ocupați propria apărare nu cu actul de justiție.
Tendința de schimbare în acest domeniu este rapidă și radicală. Chiar ei Comisia juridică de la Camera Deputaților a dezincrimnat conflictul de interese, după ce proiectul de lege a trecut deja de Senat.
Pe scurt, parlamentarii, primarii și alți responsabili publici vor putea de acum încolo să-și angajeze liniștiți soțiile, soții, copiii și alte rude la cabinetele lor sau să încheie contracte publice cu firmele acestora. O răspundere penală în aceste cazuri va apărea doar în momentul în care vor fi descoperite prejudicii. Până atunci nepotismul este perfect legal.
