Modificarea legii privind statutul magistraților (303/2004) îi nemulțumește pe judecători și pe procurori fiindcă prin mai multe amendamente aceștia vor fi nevoiți să-și asume răspunderea pentru eventualele erori pe care le-ar putea face. Este vorba despre o răspundere patrimonială, materială, care poate fi supradimensionată, la o adică (la început va plăti statul prin ministerul de Finanțe, după care statul se va îndrepta spre magistrat pentru recuperarea prejudiciului). Noile măsuri, dacă vor intra în vigoare, adaugă noi presiuni asupra magistraților și i-ar putea face să fie mai degrabă indulgenți, decât duri cu faptele de corupție sau chiar și cu alte încălcări ale legi care presupun violență.
Plenul Senatului a adoptat astăzi în unanimitate, în absența Opoziției proiectul de modificare a Legii privind statul magistraților. Senatul este camera decizională în cazul Legilor justiției și principalele amendamente au fost aduse de social-democratul Șerban Nicolae, un adversar declarat al Direcției Naționale Anticorupție.
Adoptarea n-a mers, însă, ca pe roate, așa cum și-ar putea imagina cineva uitându-se doar la aritmetica parlamentară care arată o majoritate confortabilă pentru PSD și ALDE, cele două partide din arcul de guvernământ, cărora li s-a alăturat și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Senatorii Uniunii Salvați România au ocupat tribuna cu pancarte decupate în formă de mână pe care scrie „Toți pentru Justiție” și care sunt folosite în general la protestele din fața guvernului în fiecare duminică. Uniunea Salvați România a folosit toate instrumentele gherilei parlamentare. Președintele liberalilor, Ludovic Orban, i-a trimis azi dimineață ministrului Justiției o scrisoare deschisă prin care îi cere să-și folosească funcția pentru a opri „atrocitățile” care vor modifica legile Justiției și Codurile Penale.
Cel puțin până acum, propunerile de schimbare a Codurilor sunt excesive, iar șefa DNA, Codruța Kovesi a spus că echivalează cu închiderea Direcției Naționale Anticorupție. Prezent la dezbaterile de la Comisia Specială privind Legile Justiției, procurorul șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, Daniel Horodniceanu, le-a explicat parlamentarilor că activitatea acestei Direcții ar fi blocată dacă propunerile referitoare la renunțarea la probele video în instanță vor intra în vigoare. Horodniceanu a mai spus în Comisia specială că propunerea de eliminare a arestării preventive nu este bună în toate cazurile. Procurorul șef al DIICOT a declarat că „cele mai notorii” cazuri la care lucrează procurorii din Direcția lui sunt atacurile cibernetice și că în această situație arestarea preventivă e importantă.
Pentru prima dată în istoria juridică autohtonă, judecătorii și procurorii au protestat tăcut în fața instanțelor unde lucrează: în București și în mai multe orașe din țară. Legea statutului magistraților care a primit azi vot definitiv e cea care ar urma să-i afecteze direct. Dincolo de faptul că magistrații ar putea fi nevoiți să plătească pentru eventuale erori, noua Lege privind statutul magistraților reduce din independența procurorilor și îi permite procurorului ierarhic superior să infirme soluțiile subordonaților săi.
Legea va pleca spre promulgare la președintele Klaus Iohannis, care cel mai probabil o va trimite la Curtea Constituțională în următoarele 30 de zile. Până atunci continuă în ritm alert modificările Codurilor Penal și de Procedură Penală.
