În România, guvernul trebuie să modifice acum definiția abuzului în serviciu, în conformitate cu decizia Curții Constituționale, ceea ce va conduce la o limitare, dar și o definiție mai clară a acestui delict. O justiție egală pentru toți și ferită de influențele politice este de drept, la fel cum este însă de dorit și o justiție care să aibă flexibilitatea de a pedepsi orice formă de abuz în serviciu, într-o țară în care corupția rămâne endemică.
În România, schimbarea legii în privința abuzului în serviciu este legată de liderul principalului partid de guvernământ, Liviu Dragnea. După venirea la putere a PSD, una dintre primele decizii ale guvernului a fost celebra Ordonanță de Urgență 13, prin care printre altele dezincrimina parțial abuzul în serviciu pentru fapte care n-ar provoaca daune mai mari de 45.000 de euro. Guvernul român a dat atunci înapoi sub presiunea străzii, iar acum se așteaptă o modificare similară prin Parlament cu ajutorul Curții Constituționale.
Curtea Constituțională a mai dat anul trecut un verdict asupra articolului care definește abuzul în serviciu. Potrivit legii în vigoare abuzul în serviciu este „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos” şi, în acest fel „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”. Abuzul în serviciu se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Atunci Curtea a declarat că abuzul în serviciu este constituțional (Decizia 405 din 15 iunie 2016), dar a precizat că îi revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „abuz în serviciu” fiindcă aceste cirmustanțe ar fi necesare pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.
Curtea Constituțională a judecat ieri excepția de neconstituționalitate depusă de fosta soție a lui Liviu Dragnea, care a cerut prin avocatul ei să se instituie un prag pentru abuzul în serviciu. Liviu Dragnea și fosta lui soție Bombonica Prodan sunt judecați în același dosar, pornind de la faptul că în perioada în care el era președinte al Consiliului Județean Teleorman și ea avea o funcție de răspundere la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, două angajate ale acestei instituții au lucrat pentru PSD, dar au fost plătite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială. Prejudiciu calculat ar fi mai mic de 50.000 de euro și dacă s-ar schimba definiția abuzului în serviciu, cei doi foști soți ar primi doar o amendă civilă cu plata despăgubirilor.
Pentru Liviu Dragnea situația e cu atât mai stringentă cu cât, fiind deja condamnat cu suspendare într-un alt dosar, de data aceasta, potrivit legii, dacă este găsit vinovat, ar trebui să primească un verdict cu executare.
Curtea Constituțională a reglat, însă, lucrurile și a admis excepția precizând de data aceasta că articolul privind abuzul în serviciu este neconstituțional (în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul lui se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”). Judecătorii constituționali nu se contrazic întru-totul față de hotărârea dată anul trecut, dar schimbă substanțial decizia, atunci când arată că definiția în vigoare a abuzului în serviciu este neconstituțională.
Ministerul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a grăbit să spună imediat după decizia judecătorilor constituționali că abuzul în serviciu urmează să fie redefinit, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, invocând faptul că deciziile Curții sunt obligatorii şi au valoare numai pentru viitor.
Urmează, așadar, ca modificările la Codul penal să fie finisate de ministerul de resort și apoi trimise Parlamentului spre aprobare. Abuzul în serviciu, principala faptă de corupție pentru care au fost condamnați politicienii români, se va relaxa, iar destinatarul modificării, Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ, ar putea scăpa basma curată.
