„Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în vreme ce Raportul Comisie Europene constată că „ireversibilitatea progresului în lupta împotriva corupției a fost recent pusă în pericol”. Bruxelles-ul sare în apărarea DNA, în războiul dus de Parlament și Guvern împotriva luptei anticourpție.
„Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea”, a spus astăzi președintele Klaus Iohannis la bilanțul Parchetului General, răspunzând campaniei mediatice care se duce în ultimele săptămâni împotriva procurorilor. Sintagma din Constituție - a mai adăugat președintele român - spune că procurorii se află „sub autoritatea ministrului Justiției”, și în niciun caz „în subordinea ministrului Justiției”.
Prin această scurtă argumentație, Klaus Iohannis a vrut să-i demonstreze ministrului de resort, Tudorel Toader că nu are tutelă asupra procurorilor. Președintele este deranjat de faptul că ministrul Toader a cerut revocarea șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), prezumând că gestul lui este politic.
De fapt, întreaga confruntare care se duce prin principalele televiziuni de știri pornește de la demonstrația unora (Antena 3, RTV) că DNA a făcut excese și jocuri politice și de la atacul celorlalți care susțin că modificarea legilor justiției și cererea de revocare a Codruței Kövesi se datorează dosarelor penale pe care le au liderii puterii (Realitatea tv), inclusiv șefii celor două partide aflate la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) și Liviu Dragnea (PSD). Războiul se duce însă între puterile statului Parlamentul și Guvernul de-o parte și Justiția, apărată de președinte, de cealaltă parte.
Procurorul general Augustin Lazăr a insistat că prevederile constituționale și legale „asigură” în prezent „independența operațională a procurorilor în luarea deciziilor și împiedică imixtiuni sau ingerințe ale altor autorități din afara puterii judecătorești”
Din Raportul făcut de procurorul general, rezultă că procurorii de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au avut în lucru anul trecut 1,7 milioane de dosare, din care au rezolvat peste 500 de mii. 60.000 de inculpați au fost trimiși în judecată, din care 4000 sunt minori. Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a atras atenția între altele asupra creșterii violențelor în familie, fiindcă 1500 de oameni au fost trimiși în fața judecătorilor pentru astfel de infracțiuni. Copiii sunt sunt principalele victime, în jur de 900. Astfel spre exemplu, 600 au fost abandonați, iar 60 au fost omorâți.
Dosarul cel mai important trimsi în judecată de Parchetul General este cel privind Mineriada din iunie 1990, în care au fost răniți aproape 1000 de oameni și au murit 100, potrivit datelor Asociației victimelor mineriadelor.
Vorbind despre direcțiile strategice ale Parchetului general, Augustin Lazăr a menționat investigarea faptelor de corupție, în special folosirea funcției pentru favorizarea unor apropiați, infracționalitatea împotriva patrimoniului cultural, natural și contra mediului, recuperarea produsului infracțional, cooperarea juridică internațională, precum și încheiera acordurilor de recunoaștere a vinovăției, în condițiile în care 4,2% din numărul total al inculpaților trimiși în judecată și-au mărturisit vina.
Procurorul general, care este mai puțin supus presiunilor publice decât șefa DNA, n-a ezitat să se expună pentru a-i lua apărarea acesteia în chestiunea revocării. Augustin Lazăr este un apărător al Direcției Naționale Anticorupție, dar eforturile lui sunt zădărnicite de zelul politicienilor de a dărâma instituțiile care i-au trimis la închisoare pe demnitari. Acest lucru este confirmat și de Raportul de țară al Comisiei Europene care a fost dat azi publicității și care precizează că „ireversibilitatea progresului în lupta împotriva corupției a fost recent pusă în pericol” și că „rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost în mare parte afectate de evenimentele din ultimul an”
