Dacă modificările adoptate deja la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului vor fi în final adoptate, înregistrările audio sau video nu vor mai constitui probe, dacă ele n-au fost interceptate pe baza unui mandat. De pildă, în cazul recent al crimei de la metroul din București, înregistrările făcute de camerele de luat vederi montate în stația de metrou, cu femeia care a aruncat-o în fața trenului pe tânăra de 25 de ani n-ar mai putea fi folosite. Apoi, un demnitar sau orice alt infractor, nu poate fi monitorizat, dacă nu e înștiințat în prealabil. Șefa procurorilor anticorupție dă exemplul cel mai banal: dacă DNA primește o sesizare că un primar sau un director de instituție urmează să accepte o mită, el trebuie anunțat că va fi cercetat pentru acest lucru. Codruța Kovesi se teme că în viitor Direcția Națională Anticorupţie nu va mai ajunge să trimită pe nimeni în judecată: „ce conturi mai poți să verifici, ce investigații mai poți să faci, ce probe mai poți să administrezi, când acea persoană știe că tu vrei să o investighezi pentru o anumită faptă”.
Modificările vizează de asemenea interzicerea arestării preventive pentru diferite infracțiuni economico-financiare. Idee privită cu interes și de către politicienii din Republica Moldova.
Noile măsuri de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală dezbătute la Comisie ar putea fi comice sau ridicole, dacă nu ar fi cu adevărat dramatice. Astfel, dacă modificările propuse vor intra în vigoare, activitatea procurorilor de la DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, ar putea fi blocată pe mai multe direcții. În primul moment post-modificare, se arată într-un comunicat al DIICOT, ar putea fi, spre exemplu blocate dosarele anti-drog, în condițiile în care procurorii acestei direcții instrumentează 1200 de dosare de acest fel lunar. Ideea restrângerii posibilității organelor de cercetare penală de a accesa baze de date, reflect pe de altă parte „o înțelegere total greșită a naturii investigațiilor penale și a rolului organelor de anchetă penală”, mai precizează DIICOT. Codruța Kovesi, procuroarea șefă a Direcției Naționale Anticorupție explică situația absurdă care s-ar putea crea în lipsa accesului procurorilor și polițiștilor la bazele de date: dacă un om este omorât cu o mașină, polițiștii și procurorii nu vor mai putea verifica cine este proprietarul mașinii. Dacă modificările propuse de parlamentarii români vor intra în vigoare, DNA se închide, a spus Codruța Kovesi. Sau se transformă în parchetul tăcut și inutil care era până în 2005.
Nu e clar care sunt intențiile reale ale Comisei parlamentare speciale, care după ce a schimbat din rădăcini Legile Justiției intenționează să rescrie Codurile, Penal și de Procedură Penală. Schimbările propuse sunt toate în favoarea infractorilor. E posibil ca cei care au gândit înlocuirea legilor penale cu paleative ale acestora să fi avut în minte îndulcirea cadrului anticorupție. Numai că, efectele ar putea fi mult mai mari, astfel încât, la o adică, ar putea scăpa de mâna lungă a legii nu doar demnitarii, ci și criminalii de drept comun, teroriștii, pedofilii, traficanții de arme sau persoane. Nu e exclusă, însă, o strategie prin care partidele aflate la putere vin la început cu o listă excesivă, pe care apoi o reduc semnificativ, ca o concesie făcută opiniei publice, păstrând strict articolele care-i scapă de pedepse pe infractorii din politică.
Dacă parlamentul face aceste schimbări și Senatul adoptă Legile Justiției în noua formulă votată la Camera Deputaților, doar Curtea Constituțională mai poate opri dărâmarea sistemului juridic reformat în ultimii aproape 15 ani. Dar dacă sesizările Opoziției și ale Președintelui Klaus Iohannis nu vor găsi înțelegere la Curte, unde aliații din arcul guvernamental au majoritatea, atunci procesul contrareformei va merge mai departe. Avertismentele Departamentului de Stat al SUA și cele venite de la Bruxelles n-au ajutat, iar președintele poate retrimite legea înapoi în Parlament doar o singură data.
