Guvernul a adoptat proiectul de lege privind combaterea violenței în familie, dar noile prevederi nu le asigură pe victim în totalitate, mai cu seamă în lumina anunțatelor schimbări din Codul Penal.
Peste 20.000 de loviri cu violență în familie au fost raportate anul trecut în România. Mult mai multe au rămas, însă, nespuse de teamă că, odată reclamat la Poliție, agresorul s-ar întoarce din nou împotriva victimei. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției Române, numărul cazurilor constate este în creștere cu 20% față de anul precedent. Fenomenul e în creștere sau, poate, femeile au început să fie mai conștiente că e preferabil să includă autoritățile în poveștile cu agresiuni din familiile lor. În proporție de peste 90% din cazuri agresorii sunt bărbați, după cum rezultă din statistica oficială.
După numeroase cereri făcute de 80 de organizații neguvernamentale strânse în „Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor”, executivul a hotărât în sfârșit modificarea Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie (Legea 217/2003). Completarea guvernului reglementează Ordinul de protecție provizorie, un instrument care îi va permite polițistului să intervină imediat pentru protejarea victimei.
Două drame recente au dus probabil la decizia guvernului român de modificarea a legislației în acest domeniu. În ultimele două săptămâni o femeie a fost înjungheată mortal de fostul ei partener împotriva căruia obținuse un ordin de restricție, în grădinița unde lucra, în fața celor doi copii ai cuplului, iar o alta, a fost omorâtă de soțul ei militar de profesie, într-un coafor, cu toate că autoritățile erau la curent cu violențele acestuia.
O petiție semnată până acum de 5000 de persoane și lansată de organizațiile care se zbat să apere victimele violențelor familiale cere între altele publicarea datelor oficiale cu privire la ordinele de protecție încălcate anul trecut și sancțiunile aplicate în urma acestor încălcări. De asemenea, petiția le mai solicită autorităților române să adopte măsura monitorizării agresorilor prin brățări electronice precum și adoptarea unor proceduri de lucru cu privire la punerea în aplicare a supravegherii și a ordinelor de protecție.
Noile reglementări adoptate de cabinetul de la București precizează că „ordinul de protecție provizoriu este complementar ordinului propriuzis, se emite pe loc de către polițist, are caracter executoriu, nu are somație și e valabil cinci zile cu posibilitatea prelungirii lui”. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Nelu Barbu, a adăugat, că în plus, odată cu acest ordin provizoriu, se înăspresc și măsurile împotriva agresorilor, în sensul că aceștia vor fi evacuați imediat din domiciliu cu interdicția de a reveni pe toată durata valabilității ordinului: nu vor avea voie să se apropie de victimă, de domiciliu, de locul de muncă al persoanei agresate sau de școala unde învață copiii. Poate că de-acum încolo Poliția va deveni mai vigilentă cu femeile bătute, dar Justiția s-ar putea să nu mai poată să le ajute dacă schimbările anunțate de Legislativ în domeniul penal vor fi aplicate.
Lucrurile se complică, însă, dacă modificarea Codului Penal va avea loc în sensul dezbătut deja în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Astfel, de pildă, modificarea articolului 83 în așa fel încât să-i dea voie suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorului ar putea duce în cazul violențelor sexuale sau familiale la intimidarea victimei în fața agresorului său. Psihologii și juriștii care lucrează la astfel de cazuri socotesc că victimele traficului de persoane, cele ale hărțuirii sexuale sau ale agresiunii fizice vor fi descurajate să mai înainteze plângeri știind că urmează să fie confruntate la fiecare pas al cercetării cu propriul lor călău.
Această modificare intră în contradicție cu mai multe articole ale Convenției de la Istanbul, la care România este parte și care exclude cu cu desăvârșire prezența agresorului la audierea victimei și a martorilor oricărei forme de violență împotriva femeilor.
