Într-o pădure deținută de un proprietar privat din comuna Moldovița, aministrată de Ocolul Silvic privat Bucovina, din Câmpulung Moldovenesc, Garda Forestieră Suceava a depistat recent mai multe „nade feromonale” – momeli cu substanțe chimice similare hormonilor degajați de insecte dăunătoare, pentru atragerea altora – amplasate pe copaci sănătoși.
Este o practică interzisă. Ea poate duce la uscarea în timp scurt – două-trei luni – a copacilor altfel sănătoși, cu riscul ridicat al răspândirii insectelor dăunătoare și a efectelor nocive pe arii extinse.
„În momentul în care apar atacuri de insecte și uscări în masă ale pădurii, se poate solicita tăierea legală de volume mari de masă lemnoasă”, au menționat reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu.
Inspectorul șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel, spune pentru Europa Liberă că descoperirea făcută la Moldovița a fost oarecum neașteptată.
„Situația a fost identificată nu la un control, ci la o verificare de aprobare a avizelor de valorificare a masei lemnoase, din categoria produse accidentale, o verificare aproape standard”, subliniază inspectorul șef al Gărzii Forestiere Suceava.
Instituția a fost chemată la fața locului chiar de Ocolul Silvic privat Bucovina, pentru a verifica documentele de punere în valoare (AVP) a câteva sute de metri cubi de copaci uscați, care urmau să fie incluse la „produse accidentale.”
Asta îi face pe inspectori să creadă că Ocolul Silvic nu a știut despre amplasarea pliculețelor pe arbori, lucru interzis de legislația și regulamentele silvice.
„Cred că Ocolul Silvic a fost prins pe picior greșit”, spune Mihai Gășpărel. Este „ilogic” din punctul său de vedere ca inspectorii să fie chemați cu bună știință de către Ocol în contextul dat.
Inspectorii Gărzii Forestiere Suceava suspectează că infestarea pădurii a fost una intenționată, ceea ce ar reprezenta, potrivit lor, „un atentat la siguranța națională.”
Mai exact, pe mai mulți arbori au fost găsite plicuri cu feromoni încrustate în scoarța copacilor. Atrase la copacii respectivi, insectele intră în scoarță, iar în două-trei luni arborele se ususcă și există riscul răspândirii insectelor și la alți copaci, de asemenea sănătoși.
Ar fi vorba de gândacii tipografi de scoarță – (Ips typographus) cunoscuți și ca ipide. Aceștia au afectat suprafețe importante de păduri, inclusiv din Europa, și amenință și pădurile din România.
Pliculețele de feromoni se amplasează, pentru întreținerea pădurilor, deasupra unor cuști, în zone deja infestate – porțiuni unde copacii s-au uscat – sau preventiv, la marginea pădurilor sănătoase, pentru a determina existența insectelor respective și a lua măsurile de prevenție necesare.
Totul se întâmplă pe baza unui plan propus de ocolurile silvice și aprobat de autoritățile forestiere. Totodată, o nadă se amplasează la o suprafață de aproximativ 50-100 de hectare, în timp ce la Moldovița inspectorii Gărzii au găsit patru astfel de capcane într-o pădure de doar 10 hectare.
Metoda folosită la Moldovița ar arăta însă o tentativă intenționată de infestare și, ulterior, uscare a pădurii. În urma unei sesizări depuse de Garda Forestieră Suceava, în acest caz fost deschisă o anchetă penală.
Problema Ocoalelor private și lipsa cadastrului
Cazul de la Moldovița deschide teme mai largi cu privire la gestionarea pădurilor din România – mai exact, cât de eficientă este administrarea pădurilor de către Ocoalele de stat private și lipsa unui cadastru forestier, care să identifice cu exactitate amplasarea în teren și proprietarii pădurilor.
Activistul de mediu Tiberiu Boșutar spune că, în general, administrarea pădurilor de către ocoale silvice private (lucru permis de lege) e mult mai puțin eficientă decât administrarea pe care o asigură Romsilva, care are și specialiștii, și structurile de monitorizare și verificare mult mai dezvoltate.
„Regimul silvic se aplică în mod egal și la ocoalele silvice de stat, cât și la cele private. Regimul de administrare a pădurii este fundamentat pe baze tehnice, indiferent de tipul proprietății”, spune pentru Europa Liberă ministrul mediului, Mircea Fechet.
În urma numeroaselor deplasări pe teren și participări la întâlniri pe tema problemelor pădurilor din România, Tiberiu Boșutar spune că, informal, poate fi alcătuit un clasament al celor mai bine administrate tipuri de păduri, în funcție de cine le administrează.
Într-o ierarhie informală, el spune că cel mai bine îngrjite sunt pădurile statului administrate de Romsilva, apoi cele deținute de proprietari privați și administrate de Romsilva, apoi cele pe care le administrează pentru Primării.
Pădurile deținute fie de persoane fizice, fie dee asociații sau de către Primării și care sunt administrate de Ocoale silvice private se află însă la capătul ierarhiei.
„E adevărat că Romsilva are structuri suplimentare, dar sunt și Ocoale private administrate foarte bine și sunt și păduri ale regiei de stat care lasă de dorit”, afirmă șeful Gărzii Forestiere Suceava.
Metode de fentare a legii și problema cadastrului
Dincolo de metoda produselor accidentale, Tiberiu Boșutar susține însă că principala metodă de suplimentare artificială a cantităților de lemn exploatate o reprezintă neconformitățile la măsurarea volumelor. chiar și o dată cu digitalizarea transporturilor prin aplicația SUMAL.
„Mulți transportatori au formele de introducere a transportului în aplicație, dar circulă cu telefoanele în «mod avion». Când aud că sunt verificări în zonă, își activează instant telefoanele și li se înregistrează automat transportul. Dacă nu e niciun control, merg și revin din pădure de câte ori vor”, explică Laurențiu Ciornei.
El spune că dincolo de aceste fenomene, care se cer în continuare limitate, una din marile probleme de fond în domeniul pădurilor o reprezintă lipsa cadastrului forestier.
În luna martie 2024, Europa Liberă a scris despre faptul că majoritatea pădurilor nu sunt cadastrate. În 2022, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară anunța că înregistrase până la acea dată în sistemul integrat de cadastru aproximativ 263.000 de hectare de pădure proprietate publică a statului. Adică sub 9% din totalul acestor păduri, de peste 3,1 milioane de hectare.
Nu știe nimeni unde e limita clară, chiar dacă sunt niște marcaje în pădure, delimitări făcute. Nu știm de fapt cine ce pădure are exact, până unde, câți proprietari sunt exact. Și atunci, riscă fiecare să facă fiecare ce consideră”, spune Ciornei.
„Suntem încă departe de momentul la care ne dorim cu toții să ajungem, respectiv 100% teren cadastrat, dar e un proces continuu, în legătură cu care sunt informat și sunt interesat la minister”, susținea recent, pentru Europa Liberă, ministrul Mediului din România, Mircea Fechet.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
