Linkuri accesibilitate

România, Moldova, SUA vor continua să ajute Ucraina să exporte


Reuniunea privind creșterea capacității de export pentru porturile ucrainene de pe Dunăre, 7 decembrie 2023 (foto: pagina de Facebook a Ambasadei SUA în România)
Reuniunea privind creșterea capacității de export pentru porturile ucrainene de pe Dunăre, 7 decembrie 2023 (foto: pagina de Facebook a Ambasadei SUA în România)

Reprezentanți ai României, Ucrainei, Republicii Moldova, Uniunii Europene și SUA s-au întâlnit pentru o nouă reuniune la nivel înalt la Tulcea, în România, pentru a găsi noi soluții de sprijinire a exporturilor de cereale ucrainene pe fondul agresiunii rusești.

Ambasada SUA la București a amintit că a fost a cincea reuniune multilaterală la nivel înalt de acest fel. „Participanții și-au manifestat hotărârea de a fi alături de Ucraina și de a găsi modalitățile prin care să crească exporturile de cereale ucrainene pe piața globală, în ciuda acțiunilor distructive ale Rusiei.”, se spune într-un comunicat.

Rusia trebuie să înceteze să mai transforme alimentele în  arme

Exporturile de produse agricole rusești depășesc nivelurile de dinainte de război și ar putea fi chiar mai mari dacă nu ar exista restricții la export pe care Rusia însăși le-a impus, a subliniat la această reuniune ambasadorul SUA în România James O'Brien.. Statele Unite nu au impus sancțiuni la exportul de produse agricole rusești, a precizat demnitarul american.

„Rusia trebuie să-și înceteze acțiunile barbare. Rusia trebuie să permită transportul cerealelor vitale care hrănesc milioane de oameni din întreaga lume. Trebuie să înceteze să mai atace silozurile și porturile de unde pleacă transporturile cu cereale. Trebuie să înceteze să amenințe navele țărilor necombatante. Rusia trebuie să înceteze să mai transforme alimentele în arme", scrie Ambasada SUA în România pe pagina de Facebook, după reuniunea de la Tulcea, contracarând astfel campania rusă de dezinformare care dă vina pe sancțiunile occidentale asupra Rusiei pentru criza globală de securitate alimentară.

Reuniunea multilaterală și-a propus să găsească metode pentru a face mai sigure și mai flexibile rutele comerciale regionale și pentru a combate insecuritatea alimentară produsă de decizia luată de Rusia în iulie de a se retrage din Inițiativa pentru Cerealele din Marea Neagră (BSGI) și de a ataca aprovizionarea cu alimente la nivel global.

După ce Moscova a renunțat la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, Kievul a înființat un coridor alternativ în luna august. Ucraina a reușit să exporte patru milioane de tone metrice de marfă prin acest nou coridor, spunea președintele ucrainean Volodimir Zelenski în noiembrie.

Rusia a atacat sistematic porturile și a pus în pericol navele civile, susținând că va considera „o țintă legitimă” orice vas care vine sau pleacă din porturile ucrainene, pentru că teoretic, ar putea transporta arme.

România și Moldova, rute importante pentru cerealele ucrainene

Acordul cu participare rusă privind tranzitul în siguranță al cerealelor prin Marea Neagră, înțelegere negociată în vara anului trecut cu medierea ONU și a Turciei, dusese la stabilizarea prețurilor la alimente, ba chiar la reducerea lor cu aproape 20% față de „vârful” scumpirilor provocate de invazia rusă.

Blocada rusească ulterioară a schimbat datele problemei și rutele de tranzit ale transporturilor alimentare.

Poitrivit ambasadei americane la București, participanții la reuniunea de la Tulcea au recunoscut rolul important al României și al Republicii Moldova în facilitarea exportării a milioane de tone de cereale ucrainene. Ei au remarcat eforturile depuse pentru modernizarea infrastructurii feroviare, fluviale și portuare din Ucraina, România și Republica Moldova, care stimulează creșterea economică în cele trei țări și în regiune.

După întâlnirea de la Tulcea, Sorin Grindeanu, ministrul român al Transporturilor, a spus, citat de Reuters, că obiectivul guvernului României este de a crește capacitatea lunară de tranzit a cerealelor ucrainene prin portul Constanța de la Marea Neagră la patru milioane de tone metrice.

În luna octombrie, tranzitul prin România a atins cifra-record de trei milioane de tone, ceea ce demonstrează „că există loc pentru a ajunge la patru milioane de tone", a spus Grindeanu, amintind că proiectul de infrastructură finanțat de Uniunea Europeană care va permite navigarea non-stop pe canalul Sulina de pe Dunăre, până la Constanța, a fost finalizat și va deveni operațional odată ce se vor găsi destui piloți.

În perioada ianuarie-octombrie, Ucraina a expediat 11,7 milioane de tone de cereale prin Constanța, a declarat pentru Reuters autoritatea portuară, în creștere de la 10,5 milioane la sfârșitul lunii septembrie și de la 8,6 milioane în total în 2022.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Constanța a devenit cea mai mare rută alternativă de export a Ucrainei de la invadarea Rusiei în februarie 2022, cerealele ajungând pe șosea, pe calea ferată sau cu barja, pe Dunăre.

De asemenea - amintește Reuters - Moldova, care se învecinează cu România și Ucraina, a modernizat punctele de control și infrastructura feroviară pentru a facilita tranzitul.

Cu toate acestea, presa relatează că organizarea controlului vamal comun la un punct de trecere între R. Moldova și Ucraina, care ar fluidiza tranzitul de cereale ucrainene pe calea ferată, se lasă așteptată la aproape două luni de la anunțarea inițiativei. Între timp, tranzitul rutier congestionează vămile.

„Coridorul verde” pe cale ferată plănuit de Ucraina și R. Moldova trece prin regiunea transnistreană, iar punctul de control comun moldo-ucrainean de care depinde deschiderea coridorului se află pe teritoriul Ucrainei, la Novosavițkoe – Cuciurgan.

Purtătoarea de cuvânt a Serviciului Vamal din R. Moldova, Tatiana Șompol, a spus Europei Libere că autoritățile celor două țări vor fi gata „în curând” să aplice controlul comun și să redeschidă acest punct de trecere pentru mărfarele cu grâne ucrainene.

„Coridorul Dunării este cel mai eficient dintre culoarele de solidaritate pe care Comisia Europeană le-a pus în aplicare după atacul Rusiei asupra Ucrainei”, a declarat Magda Kopczynska, directorul general pentru mobilitate și transport al Comisiei, adăugând că infrastructura pusă la punct acum trebuie să funcționeze și să se perfecționeze și după conflict.

Blocaje la frontiera cu Polonia

Ucraina are dificultăți cu rutele alternative. Transportatorii polonezi au blocat punctele de trecere a frontierei pentru a nu mai permite tranzitul camioanelor ucrainene. După ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, autoritățile europene de la Bruxelles au suspendat sistemul de permise pentru acești transportatori de mărfuri, pentru a ajuta Kievul să-și exporte produsele, pe fundalul războiului provocat de invazia Rusiei din februarie 2022.

Transportatorii polonezi susțin că din această cauză, la graniță se formează cozi imense, ceea ce le distruge afacerile, și cer limitarea numărului de camioane înscrise în Ucraina care intră în țară, într-un cuvânt reintroducerea permiselor de trecere. Blocada la frontiere durează de o lună.

Ucraina a găsit, se pare, o soluție la criza de la frontiera cu Polonia: a testat transportul de camioane peste granița poloneză cu ajutorul trenurilor . „Căile ferate ucrainene au trimis primul tren cu camioane în Polonia”, a declarat operatorul feroviar de stat într-un comunicat. Trenul va trece prin punctul de trecere a frontierei Izov-Hrubieszow, la granița de sud-est a Poloniei, înainte ca tirurile să fie debarcate pentru a-și continua drumul pe șosea.

„Un tranzit similar va fi organizat și în direcția opusă", a precizat compania feroviară ucraineană, postând un videoclip care arată un tren care transportă peste o duzină de camioane care se deplasează către o locație nedeclarată.

Ucraina se bazează foarte mult pe transportul rutier cu Polonia, membră a UE, pentru exporturile și importurile sale, în special de la invazia rusă de acum aproape doi ani.

Săptămâna trecută, Kievul a declarat că efectele protestului au fost „catastrofale” și că șoferii ucraineni blocați la graniță se află într-o situație „gravă”.

XS
SM
MD
LG