Secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care va vizita România saptamana viitoare, i-a acordat un interviu in exclusivitate lui Cristian Pantazi pentru Hotnews.ro. In timpul dialogului, domnia sa a insistat asupra responsabilitatii pe care statele membre NATO trebuie sa si-o asume, chiar daca Alianta este capabila sa-si apere la o adica toti membrii. Intrebat daca Romania este o tinta pentru propaganda si razboiul hibrid ale Rusiei, Stoltenberg a raspuns ca nu prea poate dezvalui din infomatiile detinute de NATO, dar că, «în general, e important să păstrăm vigilența, sa protejam retelele cibernetice si sa ocrotim intreaga idee de societati deschise, libere, cu o presa independenta si critică». Propagandei pe care Rusia o face, si in România, prin institutii media ruse precum Sputnik sau RT si mii de website-uri in toate tarile europene, NATO ii rapunde cu informatia corecta. Dar, spune secretarul general, «totul tine intr-o foarte mare masura de nevoia sa ne asiguram ca avem o presa libera, independenta. Deoarece atunci cand jurnalistii verifica faptele si sursele ai si dezbateri libere si democratice». Conducerea NATO este «în general» multumita de contributia Romaniei, a spus Jens Stoltenberg, atat in teatrele de razboi cat si in cadrul proiectelor comune de natura militara, ciberbetica sau de informatii. Singura discreta rezerva a avut in vedere cifrele prin care, la sfarsitul acestui an, guvernul de la Bucuresti va putea dovedi sau nu că a cheltuit 2% pentru aparare.
In revista 22, Andreea Pora comenteaza atitudinea presedintelui Klaus Iohannis in contextul ofensivei social-democratilor de a subordona politic, prin lege, justitia. Si in presa, si in spatiul public, presedintele a fost criticat că raspunde prea moale asaltului dinspre PSD, nicidecum cu fermitatea pe care a aratat-o la momentul celebrei ordonante 13. Andreea Pora inclina sa creada ca una din explicatii e strategia pentru urmatorul mandat prezidential. «Nu intru acum in detalii, scrie Pora, dar un anumit confort, o relaxare generata in principal de lipsa unui competitor si de certitudinea ca PSD nu castiga prezidentialala se ghicea in toate actiunile sale. Dupa cum arata insa lucrurile, paradigma s-a schimbat si presedintele va trebui sa gestioneze in principal terminarea primului mandat si pretul acestuia. Daca pretul va fi anihilarea anticoruptiei, subordonarea politica a justitiei si punerea intre paranteze a statului de drept, va fi unul care va face improbabil al doilea mandat. Privind din alta perspectiva, jurnalista de la 22 adauga ca nu exista indicii ca Iohannis si-ar negocia viitorul mandat cu actuala putere. Nu trebuie uitat nici ca domnia sa este «adeptul strategiei in mai multi pasi. Iohannis stie ca interventiile in forta isi au momentul lor de gratie» si nu vrea sa iroseasca munitia.
Despre pachetul de modificari la legile Justitiei, promovat de ministrul Tudorel Toader si sustinut de coalitia la guvernare, discuta Ioana Ene-Dogioiu intr-un interviu cu judecatorul Dragos Calin, co-presedinte al Formului Judecatorilor, initiator al memoriului semnat déjà de peste 3000 de magistrati impotriva asa-zisei reforme a justitiei. In opinia sa, «filosofia proiectului este incadrata exclusiv in largirea atributiilor ministrului Justitiei», in consecinta trebuie retras. Intre prevederile care lipsesc din proiect se numara si cele care ar trebui sa protejeze magistratii in fata frecventelor linsaje din presa (ziare.com).
