Site-ul stiripesurse.ro postează și astăzi la vedere știrea privind decizia Curții Constituționale aRepublicii Moldova: președintele Igor Dodon a încălcat Constituția refuzând de două ori să-l numească pe Eugen Sturza în funcția de ministru al apărării. Conform Constituției, Parlamentul ar putea declanșa procedurile de suspendare din funcție a șefului statului. Site-ul îi reproduce reacția „de nervozitate extremă” și explică de unde a pornit conflictul.
„Deși știa că există o decizie mai veche a Curții care reglementa situații de acest gen, Igor Dodon a ales să se opună numirii noului ministru. Un gest fără susținere, care denotă că, la capitolul strategie, actualul președinte mai are de învățat”. „De ceva vreme, (...) Dodon începe deja să își creioneze aura de președinte neputincios”. Un asemenea profil nu s-ar mai potrivi cu interesele Moscovei. „De ce ar mai susține Putin un personaj slab? (...) Rusia este din ce în ce mai slăbită din punct de vedere economic în timp ce Uniunea Europeană și America continuă un trend de creștere economică. Având din ce în ce mai puțini bani, este din ce în ce mai greu pentru Putin să cumpere influență sau alte resurse politice. În asemenea situații tai ce este mai scump. În acest sens, Dodon a însemnat până acum pentru țarul de la Kremlin multe costuri și puține beneficii”. Guvernul de la Chișinău, în schimb, a câștigat prin numirea unui ministru tânăr, cu vederi pro-europene. „O bilă albă în cancelariile din Vest”.
Octavian Manea semnează în revista „22” o analiză despre Ucraina. Țara funcționează într-un paradox vizibil pe mai multe planuri. „Are ceva din aerul Europei Centrale. Din spiritul și entuziasmul societății civile. Economic, se află la stadiul Cehiei sau Poloniei de acum 20 de ani”. Politic însă, se aseamănă mai degrabă cu Moldova descrisă de Robert Kaplan: unul dintre „sistemele cenușii, slabe, fie ele democratice sau autocratice, unde este ușor (...) (pentru ruși) să mituiască parlamentari, în timp ce o mână de oligarhi controlează economia“.
Economia ucraineană își revine, investitorii germani sunt tot mai interesați de această piață. Punctul vunerabil rămâne justiția, arată Manea. S-au făcut progrese importante: sistemul electronic de monitorizare a declarațiilor de avere, obligatorii pentru toți oficialii statului, „a fost creat Biroul Naţional Anticorupție menit să ancheteze crimele săvârșite împotriva Euro-Maidanului și marea corupție. Lipsesc însă cu desăvârșire condamnările, în special în cazurile de mare corupție sau recuperarea prejudiciilor.
Marea corupție a ajuns să fie precum pescuitul. Peștii cei mari sunt arătati publicului, apoi lăsați să scape”. Iar cauza nu trebuie căutată la Moscova. „Mai bine de 50% din electorat rămâne un public captiv știrilor livrate de televiziunile oligarhilor”, așa că elitele și partidele alternative nu reușesc să străpungă „valul mediatic” atent controlat. „Ucraina, concluzionează analistul de la „22”, suferă de sindromul personalităților multiple: deopotrivă doctorul Jekyll (partea occidentală, proreformistă, orientată spre Europa) și domnul Hyde (cei care beneficiază de pe urma războiului sau de pe urma rețelelor clientelare și a corupției)”. Președintele Petro Poroșenko însuși practică acest tip de poziționare dublă, în funcție de interlocutor și situație.
