Corespondentul ziarului Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu, rezumă pentru cititorii blogului său „un material elaborat de cercetători de la „European Values” cu sprijinul grupului PPE” şi dat publicităţii pe 22 aprilie. Studiul privește „Reacţia democraţiilor europene la agresiunea rusă“ asupra Ucrainei. În opinia experților, „şase ţări (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Marea Britanie şi Danemarca) [...] şi-au exprimat de la început îngrijorarea asupra politicii externe a Rusiei şi se află acum «în prima linie a răspunsului european la agresiunea rusă». Lor li se adaugă încă cinci ţări a căror politică externă s-a schimbat [...] după momentul agresiunii asupra Ucrainei (Finlanda, Suedia, Olanda, Republica Cehă, Germania). Mai există un grup de trei ţări care sunt sprijinitoare foarte discrete [...] ale unui demers de răspuns împotriva agresiunii ruse: Croaţia, România şi Bulgaria”.
Unteanu consideră că, deși concluziile analizei nu sunt neapărat noi, asamblarea lor și momentul în care s-a decis să fie publicate merită atenție. Textul ar avea „semnificaţia [...] a unui mesaj politic trimis către Rusia în momentul în care, în noua reconfigurare de interese europene, se va rediscuta problema sancţiunilor”. Scopul comunicării lui ar fi, scrie Unteanu, „modul în care se va încerca obţinerea unei poziţii comune privind Rusia”.
În capitolul din studiu direct referitor la România se observă că Bucureștiul și-a stabilit ca prioritate esențială relaţiile României cu imediată vecinătate, după ce multă vreme capitolul relațiilor româno-ruse a fost grevat de presiunea energetică. Rezervele energetice interne de care dispune acum România au făcut ca această problemă să treacă în planul doi. Analiștii citează studii europene anterioare, în care s-a remarcat „atitudinea «suspicioasă» a României faţă de Rusia”, precum și entuziasmul demonstrat în a adânci relaţia cu SUA, mai ales după evenimentele din Ucraina”. În schimb, propriile dispute de frontieră cu Ucraina şi critica adusă Parteneriatului Estic pentru că nu a inclus Moldova fac ca situaţia României să fie una specială. „Pentru România, arată studiul rezumat de Cristian Unteanu, chestiunea Moldovei este una cu deosebire problematică”, dar țara rămâne totuși principalul susţinător pentru includerea Republicii Moldova în viitoarele planuri de extindere ale UE.
În Evenimentul zilei, Iulian Chifu comentează incidentul ciocnirii în zona Bosfor a unui cargou încărcat cu oi vii, din România, cu o navă militară rusească. Nava Liman s-a scufundat, în schimb cargoul a suferii avarii minore. Autorului i se pare neașteptat de mare impactul știrii în mediile de informare românești, atât de mare încât ar fi distrus, prin explozia de umor, de bășcălie mai bine spus, „doi ani de construcție minuțioasă a sute de troli și a aruncat pe geam peste noapte sute de milioane bune de dolari” cheltuiți de Rusia cu propaganda folosită în războiul informațional cu Occidentul. Totul ar scoate la iveală interesul puternic al românilor față de tot ce înseamnă Rusia, „armata rusă și acțiunea revizionistă, agresivă, revanșardă a Federației, de pe toate meridianele, de la Georgia, la Ucraina și Siria”. Este vorba, crede Chifu, de „o reacție profundă de dezaprobare, dar nu față de ruși, nu față de Rusia, ci față de politica lui Putin și (de)componenta sa militaristă”.
