Numărul absolvenților de liceu care promovează Bacalaureatul a crescut treptat din 2011, de când fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a introdus camerele de luat vederi în clasele de examen. De la 44,7 % cât a fost rata de promovabilitate acum șase ani, a ajuns în 2017 la 71,4%.
E adevărat, pe de altă parte, că nici subiectele nu au un grad foarte mare de dificultate, astfel încât un elev mediocru, atent la cerințele examenului reușește să ajungă fără mare greutate pe lista celor admiși. Totuși, peste 40.000 de absolvenți nu au obținut note de trecere.
Sub zece licee din România au avut promovabilitate zero, a declarat Liviu Pop, ministrul de resort, anunțând că acestea vor fi desființate, urmând să funcționeze doar ca școli generale. Ministrul a mai spus că în ultimii 13 ani, un milion de tineri nu au promovat Bacalaureatul, dar că specialiștii din Educație caută soluții pentru a le oferi acestora „o a doua șansă”.
În România persistă mentalitatea din perioada comunistă, potrivit căreia statistica trebuie să fie mereu de partea celor aflați la putere, un instrument de marketing al partidului de guvernare, nu o cale spre reformă, cu ajutorul căreia să se remedieze neajunsurile din domeniu.
În ultimii ani, cu toate că au crescut salariile profesorile și manualele au fost oarecum îmbunătățite, nu există semne ale progresului. Clasamentul PISA (Programme for International Student Assessment) pe care-l face din trei în trei ani OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pe un eșantion reprezentativ de elevi de 15 ani arată că elevii români regresează. Cercetarea cuprinde trei secțiuni, cunoștințe științifice generale, înțelegerea unui text citit și matematică. Ultimul clasament plasează România pe locul 48, în cădere cu trei locuri. Regresul a fost vizibil la toate cele trei secțiuni, dar cel mai mult a fost simțit la cunoștințele științifice și la înțelegerea unui text la prima vedere.
Nu resursele investite sunt problema, fiindcă Polonia și Ungaria consumă sume relativ apropiate cu cele din România pentru educație, dar au rezultate mult mai bune. Selecția profesorilor, metoda de învățământ bazată masiv pe memorare, în detrimentul înțelegerii, programul încărcat cu prea multe materii sunt doar câteva cauze ale unui sistem de educație aflat în suferință.
Creșterea ratei de promovabilitate la Bacalaureat se suprapune pe o scădere a nivelului elevilor, constatat de clasamentul PISA, ceea ce sugerează din nou că statistica autohtonă nu reflectă neapărat realitatea. Altfel spus un tânăr din România, care a luat Bacalaureatul cu o notă mică nu este pe picior de egalitate, spre exemplu, cu un absolvent de liceu din Finlanda, țară care are ca obiectiv să ridice nivelul majorității, nu să se laude cu câteva vârfuri, ca în România.