Inițiativa legislativă urmează să fie examinată și de Camera Deputaților, care are rol decizional în acest caz.
Potrivit proiectului, institutul va fi condus de un președinte cu rang de secretar de stat și un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat. Aceștia vor avea mandate de patru ani, care vor putea fi reînnoite doar o singură dată.
Președintele și vicepreședintele vor fi numiți și revocați prin votul majorității deputaților și senatorilor, întruniți într-o ședință comună a celor două camere ale Parlamentului României, la propunerea grupurilor parlamentare.
- Te-ar putea interesa și: Cum să negocieze R. Moldova cu UE pentru a nu rata aderarea în 2030 - sfatul României
În septembrie, timp de două săptămâni, foștii negociatori ai României la Uniunea Europeană i-au instruit pe funcționarii și demnitarii moldoveni de tratativele de aderare. Funcționarii de la Chișinău au simulat negocieri și au învățat cum să gestioneze fondurile de pre-aderare.
Autoritățile de la Chișinău așteaptă ca statele membre să decidă, la sfârșitul acestui an, deschiderea negocierilor de aderare pentru R. Moldova. Mesajele de la Bruxelles par optimiste. Cel puțin, liderii instituțiilor europene spun răspicat că locul R. Moldova, împreună cu Ucraina și Balcanii de Vest, este în Uniunea Europeană.
- Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană vrea să se extindă în 2030
Comisia Europeană urmează să publice la 31 octombrie un raport privind Republica Moldova. Acesta ar urma să fie pozitiv și va recomanda liderilor europeni să aprobe începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova: au confirmat-o editorului Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Jozwiak, surse multiple de la Bruxelles.
Decizia finală aparține țărilor UE, liderii europeni o vor lua la reuniunea lor de sfârșit de an, în luna decembrie, și se așteaptă că va și de data aceasta pozitivă pentru R. Moldova.
