De Ziua Europei, dar și cu ocazia a 140 de ani de la proclamarea independenței, președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un amplu discurs despre locul țării sale în UE și despre ceea ce consideră a fi atașamentul profund al românilor față de valorile europene, fapt demonstrat – a spus el - și de marile demonstrații anti-corupție de anul acesta.
Iohannis a celebrat în fața parlamentarilor atât Independența, cât și Ziua Europei, încercând să-i facă pe deputați și pe senatori să înțeleagă că felul în care schimbă și adoptă legile este fundamental pentru viitorul României. „Nu vă gândiți doar la beneficiile pe care unele măsuri le au acum, nu vă gândiți doar la un câștig electoral de moment!”, le-a spus președintele.
Pe 9 mai 1877, exact acum 140 de ani, istoricul Mihail Kogălniceanu, atunci ministru de Externe a proclamat Independența României, în plin conflict ruso-turc. Odată cu independența, România a sistat și plata tributului anual către Imperiul Otoman, întreaga sumă fiind redirecționată pentru moment necesităților armatei, care lupta alături de ruși pentru alungarea turcilor din Balcani. Pentru Rusia Țaristă era o modalitate de a-și demonstra puterea atunci când apăra națiunile ortodoxe din regiune și de a-și extinde influența, în vreme ce pentru aceste națiuni era momentul eliberării lor de sub otomani.
În discursul său de astăzi ținut în fața camerelor reunite ale Parlamentului României, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre procesul de modernizare constituțională, legislativă, economică și instituțională, care a avut loc după obținerea independenței. Iohannis a vorbit despre rolul important pe care l-a jucat în acest proces orientarea pro-europeană a elitelor politice autohtone.
Iohannis a celebrat în fața parlamentarilor atât Independența, cât și Ziua Europei, încercând să-i facă pe deputați și pe senatori să înțeleagă că felul în care schimbă și adoptă legile este fundamental pentru viitorul României. „Nu vă gândiți doar la beneficiile pe care unele măsuri le au acum, nu vă gândiți doar la un câștig electoral de moment!”, le-a spus președintele, îndemnându-i să se întrebe „cum va arăta România” în următorii cinci sau zece ani cu legile pe care ei le adoptă acum sau “dacă în anii următori România va deveni mai puternică” sau “dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor pe care parlamentarii le votează”
Klaus Iohannis le-a dat exemple istorice, le-a explicat că „România a avut la momentul declarării Independenței o clasă politică formată din oameni care au propus țării proiecte și ținte ambițioase”. Le-a vorbit despre sacrificiul tinerilor din 1989 care a “schimbat” drumul României spre NATO și Uniunea Europeană și apoi, spre nemulțumirea majorității, a menționat că cităm „la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, marile demonstrații din februarie a acestui an au exprimat angajamentul noii generații” pentru „stat de drept și democrație”.
Președintele român a demontat cu cifre discursul populist-eurosceptic, tot mai prezent la unele televiziuni de știri cu mare audiență. În cei 10 ani de când a fost primită în Uniunea Europeană, România este un beneficiar net de fonduri europene, a subliniat Iohannis, astfel între 1 ianuarie 2007, data primirii și 28 februarie 2017, diferența dintre fondurile pe care le-a absorbit țara și cele pe care le-a plătit la bugetul Uniunii este de 27, 7 miliarde de euro în favoarea României.
Următorul obiectiv important al țării a sugerat președintele este aderarea la moneda euro. Apoi e importantă apropierea României de “nucleul” Europei, pentru a conta „mai mult” în procesul decizional al Uniunii, fiindcă odată cu această mișcare vor crește și “șansele de dezvoltare” și nu în ultimul rând acceptarea țării în Spațiul Schengen, acestea par să fie cele 3 ținte pe care le are România pe termen mediu.
Președintele Iohannis a mai spus în fața Parlamentului, că România „s-a dezvoltat doar când s-a asociat proceselor politice progresiste europene și atunci când politicienii ce au avut viziune au pus proiectele naționale deasupra intereselor partizane”. Nu e clar, în ce măsură elitele actuale sunt la fel de progresiste ca cele care au pregătit Independența sau Marea Unire, dar în mod evident sunt mult mai lipsite de viziune și de idei.
