Linkuri accesibilitate

Romeo Cemârtan: A fost un an marcat de lupta geopolitică în biserică


În timpul liturghiei din catedrala Sf. Mihail din Kiev, 16 decembrie 2018, când președintele Petro Poroșenko a anunțat înființarea Bisericii Ortodoxe autocefale a Ucrainei, independentă de Moscova

De vorbă cu cercetătorul științific și doctorul în teologie de la Chișinău despre evenimentele marcante ale anului 2018.

Romeo Cemârtan răspunde întrebărilor Valentinei Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:15 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pentru că e sfârșit de an, să vă întreb: cum a fost 2018 pentru ortodocși și pentru ortodoxie, în general?

Romeo Cemârtan: „Este destul de plin de evenimente, decizii, declarații și aș spune că este marcat de o evoluție și de un început de, să spunem așa, luptă geopolitică în sfera bisericească. Dacă să luăm la general, sigur că acest an va rămâne ca un an în care s-a produs o scindare, o schismă, care mai mult vizează nu domeniul religios, deci nu atât dogma și ritualul ortodox, cât jurisdicția unei biserici asupra unui teritoriu. Este vorba despre Mitropolia Kievului, despre autocefalia care va fi acordată pe 6 ianuarie anul viitor și la sigur că această scindare va marca pe foarte mult timp relațiile ortodoxe din lume.”

Această scindare va marca pe foarte mult timp relațiile ortodoxe din lume...

Europa Liberă: Ați spus și Dvs. că pe 6 ianuarie Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului ar urma să transmită decretul de acordare a autocefaliei noii biserici, după ce a revocat o decizie mai veche, care plasase Ucraina sub patriarhatul Moscovei. În general, va fi și o conciliere între Biserica ucraineană și cea rusă, pentru că Biserica Ortodoxă Rusă a lansat un apel liderilor internaționali să o ajute să-i protejeze pe credincioșii din Ucraina care vor să rămână cu Patriarhia de la Moscova?

Romeo Cemârtan
Romeo Cemârtan

Romeo Cemârtan: „Biserica Constantinopolului este cea care anume că dorește ca întrebarea jurisdicțională bisericească să nu devină o piatră de poticnire geopolitică și de fapt încearcă această întrebare s-o aplaneze în spiritul Evangheliei și s-o scoată din jocurile geopolitice, care, din păcate, este clar pentru foarte mulți experți că este folosită de Moscova în ultimii ani, mai ales că trebuie de subliniat că proiectul Novorossia, al Rusiei Noi în subiectul Ucrainei a eșuat și atunci Moscova încearcă să corupă și să distrugă din interior Ucraina cu această problemă bisericească, care de fapt nu schimbă nici relațiile inter-ortodoxe în lume și nici nu subminează Biserica Rusă din Ucraina. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu recunoaște dreptul Bisericii Ruse să aibă enoriașii săi ruși pe teritoriul Ucrainei. Situație foarte asemănătoare cu ceea ce este acum în Republica Moldova, unde Patriarhia Română la fel recunoaște dreptul Bisericii Ruse de a avea parohii pe teritoriul Republicii Moldova pentru enoriașii ruși, cei care înțeleg limba rusă, cei care au tradiții ruse și vor să le păstreze. În situația dată este greu să găsești conciliere când dintr-o parte este această deschidere și dorință, dar din altă parte nu există și se face tot posibilul ca să fie învinuită numai o parte.

Situație foarte asemănătoare cu ceea ce este acum în R.Moldova...

Pentru că trebuie să facem o incursiune în istorie și să recunoaștem că Mitropolia Kievului este, să spunem așa, copilul Bisericii Ecumenice, ea este cea care a trimis călugări, a trimis preoți, episcopi la începutul încreștinării rușilor și a plătit cu zeci și sute de martiri, care au încercat să aducă acestui popor păgân credința creștină. Și la fel atunci când din cadrul Mitropoliei Kievului s-a scindat Mitropolia Moscovei și a devenit unilaterală patriarhie, deci Biserică autocefală, oricum nu a subjugat și nu a dat la o parte contribuția și rolul Bisericii Ortodoxe din Constantinopol în acest spațiu. Și abia în 1688 Patriarhia Ecumenică temporar a dat în sub-jurisdicția Patriarhiei Ruse de la Moscova Mitropolia Kievului. Acolo era mai mult situația dificilă atât din punct de vedere geografic, cât și economic pentru a gestiona această mitropolie. Acum, ceea ce a făcut Patriarhul Bartolomeu este că a întors înapoi aceste teritorii sub jurisdicția Constantinopolului și dorește ca sub oblăduirea lor să acorde autocefalie și independență Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Deci, cu această ocazie au fost desființate acele două organizații bisericești necanonice, care nu au fost recunoscute de nimeni și acum de la foaie curată se creează cu adevărat Biserica Ortodoxă din Ucraina, care va fi recunoscută de toată lumea ortodoxă, în afară de Patriarhia Moscovei.”

Europa Liberă: Să vorbim și despre interesele bisericești pe frontul geopolitic al Republicii Moldova, stat cu două mitropolii. În acest moment sunt pe larg comentate declarațiile pe care le-a făcut episcopul de Bălți și Fălești Marchel. Potrivit lui, „crearea unei Biserici Autonome Ucrainene este o parodie de autocefalie și o nefericire pentru populația credincioasă a Ucrainei”, dacă l-am citat corect, care condamnă categoric acest lucru și spune că nu poate avea o părere diferită de Biserica Ortodoxă Rusă. Dvs. ce spuneți despre aceste declarații? Ce credeți?

Romeo Cemârtan: „Îmi pare rău că niște subiecte destul de serioase, destul de importante sunt abordate de unii reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei cu așa sarcasm și batjocură. Din păcate, asta ține deja de, să spunem așa, nu atât de caracterul Bisericii Ruse, cât de caracterizări personale ale episcopului Marchel. Știm că de multe ori și în mai multe privințe dumnealui și-a permis să se exprime mai dur, mai puțin diplomatic, dar până la urmă mesajul este același pe care l-am auzit și de la Moscova, în care încearcă nu atât lumea ortodoxă internațională, nu alte comunități creștine să convingă de, hai să spunem, legalitate, care din vina lor s-a întâmplat în Ucraina acum, ci mai mult este îndreptată spre consumatorii interni, deci credincioșii din cadrul Patriarhiei Ruse, credincioșii din cadrul Mitropoliei Moldovei, care vor fi sigur că informați cu adevărul specific în viziunea Bisericii Ruse.

Credincioșii și oamenii cu discernământ vor avea oricum aceleași legături și aceeași relație și dragoste creștină unii față de alții...

Totuși, ceea ce se întâmplă în Ucraina este o problemă internă și nicio declarație atât de la Moscova, cât și de la Chișinău nu va afecta mersul firesc, cel de a avea o Biserică Ortodoxă autocefală independentă real și care să sprijine atât năzuințele populare, naționale ucrainene, cât și cele generale ortodoxe, pentru că până la urmă toate bisericile ortodoxe sunt puse în fața provocărilor moderne și numai uniți într-o idee și într-o rugăciune aceste probleme pot fi rezolvate. Ceea ce acum se întâmplă și se încearcă de a separa ortodoxia de tip rus sau alte ortodoxii, de fapt, este un joc geopolitic și va fi mai mult declarativ, iar credincioșii și oamenii cu discernământ vor avea oricum aceleași legături și aceeași relație și dragoste creștină unii față de alții.”

Europa Liberă: Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a aflat într-o vizită oficială în Statul Israel și acolo a fost decorat de Patriarhul Ierusalimului „pentru merite deosebite în apărarea religiei ortodoxe”. Care ar fi meritele șefului statului?

Romeo Cemârtan: „Eu presupun că aici este mai mult, așa, un fel de a face un avans în apărarea unor valori ortodoxe panslaviste, pentru că știm că Patriarhia de la Ierusalim, chiar dacă este sub influența Bisericii din Grecia, oricum este financiar foarte mult sprijinită de Rusia și cred că și de Biserica Rusă. Și în cazul respectiv, tot ce ține de promovarea valorilor ruse sunt de fapt acele merite pe care dl președinte le apără sau le susține atât în Republica Moldova, cât și în spațiul panslavist din Europa de Est. Oricum, e o chestie onorifică mai degrabă și ține mai mult de geopolitica regională și poate fi un PR pentru viitoarele alegeri, ceea ce, ne dăm seama, nu este adresat atât credincioșilor ruși, cât mai mult credincioșilor din Republica Moldova, unde Biserica, din păcate, ca și în Rusia este implicată în decizii politice, în jocuri geopolitice și putem spune chiar ceea ce s-a întâmplat anul acesta, mai ales nu demult, pe 19 noiembrie și pe 3 decembrie,

Biserica și statul sunt într-un tandem care promovează interesele unui grup restrâns care a acaparat puterea...

când s-a semnat Acordul de colaborare dintre Mitropolia Moldovei și Ministerul de Interne, și Ministerul Apărării arată că atât Biserica, cât și statul sunt într-un tandem care promovează interesele unui grup, grup restrâns, care de fapt a acaparat puterea în stat și, din păcate, nu putem vorbi la noi despre o separare reală dintre sfera religioasă și cea politică. Ceea ce a fost în perioada sovietică se perpetuează și, din păcate, la anul cred că o să fim martori la amplificarea folosirii Bisericii în scopuri politice pentru alegerile care vin și e regretabil că anume preoții care trebuie să cheme credincioșii spre echidistanță, spre îndreptarea în gânduri bune, în discernământ față de promisiuni politice, față de valori care încearcă să promoveze prin aceste campanii electorale, anume acești slujitori sunt acele instrumente care mai mult încurcă și mai mult ne duc pe un drum care până la urmă nu ne este propriu și durerea sau acele efecte pe care le vom culege de pe urma acestor alegeri greșite încă mulți ani au să ne urmărească.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG