La București, sute de persoane participă, în Piața Victoriei, la un protest antiguvernamental al românilor din diasporă, organizat în mare parte pe rețelele de socializare în urma refuzului Federației Românilor de Pretutindeni de a-și mai asuma responsabilitatea pentru organizare ca urmare a unui conflict cu primăria capitalei. Pe lângă manifestația din Piața Victoriei, sunt anunțate proteste în marile orașe din România și în străinătate și o serie de marșuri de solidaritate.
La ora 16.30, jandarmii folosiseră deja gaze lacrimogene împotriva manifestanților, după ce mai mulți manifestanți au încercat să rupă lanțul forțelor de ordine.
24 de manifestanți și un jandarm au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Mai multe mesaje pe Facebook sugerau că vor fi posibile violențe, în vreme ce alte mesaje, mult mai multe, cereau calm și reținere. Un jurnalist de la revista Rost, Claudiu Târziu, a scris că ar fie de acord „cu orice mișcare care va pune punct acestei aventuri a alianței de guvernare”. Ovidiu Grosu, un personaj ambiguu, care s-a declarat inițiator al protestului diasporei, a fost pus sub acuzare de DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după ce a declarat că manifestația trebuie însoțită de „flăcări, fum și sânge pe străzi”. Hackerii au atacat azi la prânz site-ul primăriei, postând mesajul anti-PSD, care a devenit în ultimele două săptămâni slogan național. Mesajul a fost șters și re-postat.
Jandarmeria a anunțat că-și va calibra numărul forțelor de ordine în funcție de numărul participanților la protest. Manifestația organizată sub sloganul „diaspora acasă” nu a fost asumată în mod oficial de nicio organizație, de aceea Primăria Capitalei nu a putut da autorizație acestui miting. Liderul PSD, Liviu Dragnea și-a exprimat aseară speranța că „vor fi proteste pașnice”, explicând însă că „fiecare decide ce vrea să facă”.
Reprezentanții diasporei veniți la mitingul pe care l-au organizat cu luni de zile în urmă pe rețelele sociale au fost întâmpinați încă de dimineață cu elicoptere ale poliției care survolează capitala și împrejurimile din timp în timp, dar și cu prăjituri politice făcute de o cafenea care a anunțat pentru azi modelul „20-20” inspirat de o declarație a prim-ministrei Viorica Dăncilă, care în loc să vorbească de perspectivele anului 2020, a citit 20-20.
Mulți protestatari care au venit cu trenurile au reclamat că au fost opriți în câmp câteva ore, dar CFR a negat, vorbind despre o singură defecțiune care a apărut pe traseul Constanța-Arad, în apropiere de București.
Pentru a contracara eventualele efecte de contagiune a manifestației, șeful principalului partid de guvernământ a anunțat schimbarea Legii pensiilor și majorarea acestora, iar ministra muncii Lia Olguța Vasilescu a vorbit chiar despre dublarea lor până în 2022.
Diferite estimări făcute arată că cel puțin 4 milioane de români lucrează în afara țării. Un Raport al Națiunilor Unite, dat publicității anul trecut, precizează că ar fi vorba despre 3,6 milioane de emigranți, situându-se din acest punct de vedere pe locul al 17-lea în lume. În Strategia Națională a Românilor de Pretutindeni, guvernul consideră că „aproape 10 milioane” de români trăiesc în afara granițelor, dar această evaluare include comunitățile etnice din statele vecine, plus diaspora stabilită în statele occidentale în perioada comunistă.
Românii care lucrează în afara țării au trimis anul trecut acasă aproape 5 miliarde de euro, rămânând de ani de zile cel mai mare investitor în economia țării.
În fața guvernului, cei veniți din diaspora flutură steagul țării unde muncesc alături de tricolorul românesc și scandează lozinci anti-guvernamentale. Sunt nemulțumiți de reculul reformei în justiției, de prezența în funcții de decizie a politicienilor cu dosare penale și în general de ineficiența executivului.
