Linkuri accesibilitate

România: Retrospectiva Tonitza „în lumea copilăriei de demult” (Galerie FOTO)


Copil cu fundă verde, Nicolae Tonitza, Expoziția Art Safari 2019
Copil cu fundă verde, Nicolae Tonitza, Expoziția Art Safari 2019

Este cea mai mare expoziție dedicată pictorului și graficianului interbelic în ultima jumătate de veac.

Art Safari 2019 de la București propune și în ediția din acest an un maraton expozițional dedicat artelor vizuale, experimentelor și seriilor de autor. De astă dată, piesa de rezistență este expoziția Tonitza și geniul copilăriei. Este cea mai mare expoziție dedicată pictorului și graficianului interbelic în ultima jumătate de veac. BCR mai expusese, în ediția trecută, o selecție din pictura românească, mai ales Tonitza și Țuculescu.

Nicolae Tonitza (1886-1940) este, probabil, cel mai ușor de recunoscut pictor român grație reprezentării chipurilor portretizate, cu ochii lor topiți de melancolie și totodată sinceri și candizi. A fost considerat multă vreme un exponent al unei școli (post)impresioniste, exponent al academismului bavarez trecut prin școala de la Barbizon și Montparnasse. Pictura sa se plasează undeva între liniile calme și calde ale unui Luchian sau Grigorescu și volumele echilibrate și cromatica discretă ale lui Pallady. De altfel, în 1920 participă la o expoziție organizată la Iași și dedicată lui Luchian. A fost și momentul în care s-a decis să se dedice cu totul picturii.

Spunând că Tonitza este, pur și simplu, un pictor al copilăriei, îi condamnăm pictura la monotonie și imaturitate și pe el îl diagnosticăm cu sindromul Peter Pan, absenteist și evazionist perpetuu. Strălucirea copilăriei părea că-l izolează și-l protejează de urâțenia lumii, într-un paradis din care nu se lasă izgonit. Cromatica fină, în nuanțe, umbre, degradeuri de o subtilitate desăvârșită, fac din pânzele și desenele expuse o experiență estetică rară.

Pe măsură ce se maturizează, linia sa capătă ceva din echilibrul și subtilitatea celei a lui Modigliani, cu trăsături stilizate, serafice, distanțate, din altă lume. Dar dincolo de acest aparent manierism se simte o tensiune între linii și culoare, între lumină și penumbre în picturile și grafica anilor de război. Tonitza a fost trimis pe front în Primul Război Mondial și a fost făcut prizonier la Kirjali, în Bulgaria. A fost o experiență traumatizantă cu un impact asupra întregii sale opere.

Expoziția de la Art Safari este dedicată, firește, tuturor, însă copiii se bucură de un tratament special: ei sunt invitați alături de un expert la o excursie în lumea copilăriei. Și nu orice fel de copilărie, o copilărie generică și universală, ci în cea a copiilor pictorului Tonitza (Catrina, Petre, Irina Tonitza și Nineta Gusti, înfiată). Copiilor de azi nu le e greu să facă acest salt temporal: una dintre multele săli ale expoziției este amenajată ca spațiu de joacă, iar jucăriile sunt păpuși de cârpă, marionete, un cal de lemn, pe care pictorul le folosea ca recuzită în picturile sale.

Copii la expoziția lucrărilor lui Nicolae Tonitza
Copii la expoziția lucrărilor lui Nicolae Tonitza

Curatorul expoziției este istoricul și arheologul Zoltán Soós, care are o vastă experiență în proiectele patrimoniale și este din 2014 membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, expert în patrimoniu mobil.

Previous Next

XS
SM
MD
LG