Este vorba despre programul american care le permite cetățenilor din anumite țări să călătorească în Statele Unite, pe o perioadă de cel mult 90 de zile, pentru turism, afaceri sau transit în SUA, fără nevoia de a obține o viză. Programul include și teritoriilor americane, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane din Caraibe.
Toate țările selectate de guvernul SUA pentru a face parte din acest program sunt dezvoltate, potrivit indicilor eonomici. Din statele fostului Pact de la Varșovia, doar România și Bulgaria nu au fost incluse în acest program. Statele central-europene: Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia sunt de mai mulți ani incluse în Visa Waiver, iar cetățenii lor pot merge fără vize în Statele Unite.
În mod paradoxal, România, care este alături de Polonia, cea mai loială și mai dedicată parteneriatului strategic, nu a fost inclusă în Programul Visa Waiver. Și după cum a explicat ambasadorul american, Adrian Zuckerman, care tocmai și-a încheiat mandatul, România a rămas deoparte și fiindcă nu și-a rezolvat în ultimii 10-15 ani probleme legate de statul de drept. Fostul ambasador a făcut o listă succintă a nemulțumirilor în care a inclus corupția, traficul de persoane și crima organizată. Sigur că oficialul amaerican nu a detaliat punctual nemulțumirile, dar simpla lor înșirurire arată că există scăpări importante în sistemul juridic autohton.
Adrian Zuckerman a vorbit însă și despre standarul oficial cerut de administrația american uneo țări pentru a ridica vizele: România are o rată de refuz de 10%, iar când rata va scădea sub 3 procente țara va intra în programul Visa Waiver, care permite călătorii în SUA de până la 90 de zile fără vize. Deci 90% dintre cei care cer vize pentru America, le și primesc, nu toți ceilalți sunt, însă, indezirabili. Unii sunt respinși, fiindcă pur și simplu nu și-au completat bine formularul.
Oricum, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu consideră că e nevoie de o campanie de comunicare publică pentru obținerea acestui obiectiv. Într-un interviu pentru Agerpres, șeful diplomației române spune că România mai are de îndeplinit doar acest ultim criteriu al reducerii ratei de refuz la 3%, fiindcă acest indicator este prevăzut de legea americană.
Aurescu a vorbit și despre „o serie de iniţiative la nivelul Congresului Statelor Unite, pentru a vedea în ce măsură este posibilă modificarea legislaţiei sau flexibilizarea legislaţiei americane, care prevede acest plafon de 3%, în aşa fel încât, pentru aliaţi puternici, parteneri strategici, dedicaţi, cum este România, să poată fi, eventual, identificate o serie de excepţii".
Subiectul ridicării vizelor a fost discutat la începutul acestei săptămâni și de preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean (PSD), la întâlnirea pe care a avut-o cu însărcinatul cu afaceri a.i. al Statelor Unite ale Americii în România, David Muniz, unde au discutat despre aniversarea de 10 ani de la semnarea Declaraţiei comune cu privire la Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre cele două ţări. Senatorul PSD pare să meargă pe aceeași strategie despre care a vorbit astăzi și ministrul de Externe. Titus Corlățean a cerut astfel sprijinul autorităţilor americane pentru realizarea unei agende de contacte politice în cursul anului 2021 la nivelul Parlamentului României şi respectiv Congresului SUA, în cadrul cărora să poată fi susţinut politic şi interesul legitim al României de includere în Programul Visa Waiver.
Țările nominalizate pentru a face parte din Program se află în statutul „road map”. Nominalizarea inițială este făcută după o evaluare detaliată de către Departamentul de Securitate Internă ale Statelor Unite privind practicile de securitate și imigrare în țara nominalizată. România, la fel ca celelalte state aflate pe lista de așteptare, nu are un orizont foarte clar de ridicare a vizelor. Lista de așteptare deschisă de SUA în 2005 a cuprins 19 țări și mai mult de jumătate dintre ele au fost admise.
