Rusia și Ucraina au oferit detalii despre o nouă înțelegere pe cinci ani privind transportul gazelor rusești în Europa prin Ucraina, încheiat vineri, 20 decembrie, în cursul negocierilor de la Berlin, mediate de Uniunea Europeană.
Rusia livrează aproximativ 40% din exporturile sale europene de gaze prin conducte care traversează Ucraina. Contractul curent de tranzit al gazelor rusești expiră la sfârșitul anului și absența unui nou acord îngrijora R.Moldova și țările Uniunii Europene, mai ales cele care sunt mai dependente de livrările rusești. Sau cum este R.Moldova, total dependentă de gazele rusești.
Oficiali ruși și ucraineni au declarat că intenționează să semneze noul contract înainte de 1 ianuarie 2020.
Ministrul ucrainean al Energiei, Oleksii Orjel, a declarat sâmbătă, 21 decembrie, că acordul prevede tranzitarea a 65 de miliarde de metri cubi prin Ucraina în 2020 și în anii următori câte 40 de miliarde de metri cubi.
Aceste cantități sunt mai mici decât cele transportate de Rusia prin Ucraina în anii precedenți, ceea ce implică și o reducere a veniturilor Ucrainei din taxele percepute pe tranzitul gazelor.
Vineri, la Berlin, Rusia a acceptat totodată să plătească 2,9 miliarde de dolari pentru soluționarea unui conflict ajuns în arbitraj, conflict provenit din litigii mai vechi legate de tranzitul gazelor. Mai mult, șeful Gazprom, Alexei Miller a anunțat că Rusia renunță și la alte pretenții financiare pe care le avea față de Ucraina.
Ucraina a oprit importul direct de gaze din Rusia în 2015, după ce Moscova a anexat abuziv peninsula Crimeea și a început să sprijine direct războiul secesionist din estul Ucrainei. Kiev-ul importă de atunci gaz rusesc în mod indirect, prin revers, din Slovacia, Polonia și Ungaria. Se așteaptă să se deschidă un punct suplimentar de aprovizionare a Ucrainei și în România, la 1 ianuarie.
În paralel, Rusia lucrează intens la construirea unor rețele alternative de livrare a gazelor spre vestul Europei, gazoducte care să ocolească Ucraina. O rută alternative este Nord Stream 2, dar viitorul acestei conducte a fost recent pus sub semnul întrebării de amnințarea americană cu sancțiuni și problemele tehnice provocate de această amenințare.
Tot la Berlin, grupul de investitori din spatele Nord Stream 2 a declarat, sâmbătă, 21 decembrie, că va termina lucrările la Nord Strem chiar dacă amenințarea americană cu sancțiuni a determinat un contractant major să suspende activitățile de montare a conductelor, informează agenția Reuters.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat vineri, 20 decembrie, legea de finanțare a apărării naționale care include și un amendament prin care se impun sancțiuni împotriva firmele participante la construcția conductei Nord Stream 2. Gazoductul va dubla capacitatea conductei existente Nord Stream, care leagă Rusia de Germania, ocolind Ucraina. Argumentul Washington-ului, care a căutat să vândă mai mult din gaz natural lichefiat (NLG) către statele europene, este că Nord Stream 2 va face Europa prea dependentă de gazul rusesc.
Gazprom, monopolistul rus, acoperă cu exporturile sale mai mult de o treime din nevoile europene de gaz. Compania a refuzat să comenteze.
Conducta Nord Stream 2, care trece de-a lungul platoului Mării Baltice, era de așteptat să devină funcțională în prima jumătate a anului 2020.
Ministrul german al Finanțelor, Olaf Scholz, a declarat că Berlin-ul „respinge ferm” sancțiunile din americane, dar nu va riposta.
Antreprenorul Nord Stream 2, compania elvețiană-olandeză „Allseas”, a anunțat vineri, 20 decembrie, că a suspendat activitățile de montare a conductelor.
„Allseas” a lucrat mult și în Golful Mexic și are cea mai avansată tehnologie, în acest moment, de montare submarină a conductelor.
Compania a spus că așteaptă clarificări din partea Statelor Unite cu privire la implicațiile tehnice, de procedură și de mediu ale noului amendament și a asigurat că va respecta legislația internațională.
