Linkuri accesibilitate

Rusia, alegerile și agenții străini


Începând de vineri, 17 septembrie și pe perioada weekendului, în Rusia au loc alegeri generale – pentru Duma de Stat de la Moscova, pentru consiliile locale și regiuni. Despre fundalul represiv în care se desfășoară acest scrutin a discutat corespondentul serviciului central de stiri al Europei Libere Rob Coalson cu mai mulți experți. Și cu câțiva candidati – rămași totuși în competiția electorală, în ciuda presiunilor intense la care au fost supuși.

„Lucrul cel mai amuzant este că nu am călătorit niciodată în străinătate și că nu am nici pașaport", a declarat Tatiana Rumianțeva, paramedic, membră a consiliului orășenesc Okulovka din regiunea Novgorod și candidată a partidului liberal Yabloko pentru legislativul regional la alegerile din 17-19 septembrie. „Nu cunosc nici un străin”.

Cu toate acestea, autoritățile electorale ruse au desemnat-o „afiliată unui agent străin” în conformitate cu legea din aprilie. Doamna Rumianțeva a câștigat desemnarea pentru că se află în conducerea filialei locale a Alianței medicilor, o organizație profesională care a fost desemnată de autorități drept „agent străin” la începutul acestui an.

„Iau asta ca pe un fel de ștampilă de calitate”, a declarat ea pentru postul nostru . „În țara noastră se dovedește că dacă te gândești singur sau acționezi împotriva voinței autorităților, ești un dușman al poporului ”.”

Rușii se duc la urne ca să-și voteze reprezentanții pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, iar la alegerile locale precum cea din regiunea Novgorod , candidata Rumaințeva este una dintre puținele persoane considerate „agenți străini” care au reușit să participe la votul care începe mîine. Criticii Kremlinului spun că acest scrutin este cel mai restricționat din cei 22 de ani ai condicerii lui Vladimir Putin - ca președinte sau prim-ministru.

Într-un fel, campania actuală este similară celor care au precedat-o. Folosirea represiunii pentru a manipula alegerile și a încerca să asigure rezultatele pe care le caută Kremlinul nu este nimic nou - și oponenții guvernului spun că tactica represiunii a crescut din ce în ce mai intens de la protestele în masă în urma alegerilor disputate din Duma din 2011 și a alegerilor din 2012 cînd Vladimir Putin a revenit la președinție pentru un al treilea mandat, după o perioadă în care a fost prim-ministru. Un fapt, de altfel, fără precedent în istoria ultimilor 31 de ani…

Dar actuala campanie este semnificativ diferită, crede activistul pentru drepturile omului Grigori Okhotin, cofondator al serviciului de monitorizare OVD-Info, care relatează despre activitățile agențiilor de aplicare a legii. „Principala schimbare, în opinia mea, a fost că represiunile anterioare au avut drept scop suprimarea protestelor și limitarea activității politice civice", a spus el. „Din ianuarie sau februarie, au trecut la distrugerea societății civile active”.

Începutul anului a însemnat întoarcerea în Rusia a liderului opoziției Aleksei Navalnîi, în urma tratamentului în Germania pentru o tentative de otrăvire a sa cu agentul neurotoxic Noviciok . Opozantul lui Putin susține că operațiunea împotriva sa a fost realizată de agenți de securitate ruși la comanda liderului de la Kremlin. Navalnîi a fost arestat și ulterior condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare fiindă, pe perioada cit a fost in Germania la tratament , ar fi încălcat condiționările impuse în urm aunui alt proces. Navalnii consideră absurd condamnarea sa și motivate politic. Mii de ruși au fost reținuți în timpul protestelor la nivel național care cereau eliberarea sa, iar mai târziu Fundația sa anticorupție (FBK) și rețeaua sa de birouri regionale au fost închise ca organizații „extremiste”.

„Au început cu FBK", spune Okhotin. „A fost sub presiune din februarie 2017, cu o grămadă de detenții administrative și percheziții constante, confiscări de echipamente și așa mai departe. Dar acum [autoritățile] pur și simplu au spus:„ Băieți, sunteți în afara legii ”. Nu am mai văzut asta până acum ".

Principalul vehicul pentru represiunea guvernului în sezonul alegerilor a fost un complex de legi formulate vag și imprevizibil având ca subiect așa numiții „agenți străini”, „organizațiile indezirabile ” și „extremismul”.

„Am văzut apariția unui fel de mecanism de criminalizare a disidenței, a activismului civic și libertăților de exprimare", a spus despre legi analistul politic de la Moscova, Kirill Rogov.

Alegerile vin în timp ce partidul de guvernământ Rusia Unită se află în sondaje la cote minime istorice, în parte datorită susținerii unei reforme a pensiilor masiv nepopulare și a unui pachet de sute de amendamente constituționale care, printre altele, îi permit lui Putin să obțină încă două mandate de șase ani ca președinte după ce mandatul său actual se încheie în 2024.

Mulți analiști cred că Kremlinul se concentrează asupra votului Dumei, în mare parte, deoarece ar putea afecta ceea ce se va întâmpla în 2024 și după aceea. „Nu sunt alegeri”, a spus Oleg Stepanov, fost șef al biroului din Moscova al lui Navalnîi, căruia i s-a interzis să participle la alegeri pentru o presupusă activitate a sa considerată „extremistă”. „Este un referendum", despre Putin și despre sistemul pe care s-a bazat Rusia Unită care a dominat Rusia de atâta timp, consideră Oleg Stepanov.

Pentru a menține opțiunile lui Putin deschise și pentru a oferi o bază cât mai fermă de sprijin pentru orice decizie pe care o va lua - să candideze pentru realegere, să nominalizeze un succesor, să conducă dintr-o altă poziție decât președinția - Kremlinul pare hotărât să păstreze majoritatea constituțională a Rusiei Unite de două treimi în Duma cu 450 de locuri, făcînd orice ar fi nevoie.

Întreaga campanie din acest an a fost desfășurată sub umbra legislației „agentului străin”, care a fost folosită pentru a împiedica grupurile de monitorizare și mass-media, pentru a descalifica candidații proeminenți ai opoziției, pentru a-i determina pe liderii opoziției să fugă din țară și să restricționeze accesul candidaților opoziției la voluntari și strângerea de fonduri. Și, spune Okhotin de la OVD-Info, pentru a insufla frică în toată țara - teamă că oricine ar putea fi considerat „agent străin” sau „afiliat cu un agent străin” în orice moment.

„Văd pe Facebook și Twitter și așa mai departe că oamenilor le este teamă chiar să menționeze FBK sau Smart Voting", a spus Okhotin, referindu-se la o strategie electorală promovată de Navalnîi și menită să consolideze votul opoziției pentru a învinge în mod eficient candidații din partidul de guvernământ Rusia Unită. „Tot ce trebuie să faceți este să îi ”pedepsiți” și interzice pe câțiva pentru a-i face pe toți ceilalți să se teamă” – acesta a fost modul în care a operat Rusia Unită, pentru a-și asigura succesul în alegerile care încep mîine.

Economistul și analistul politic Vladislav Inozemțev este de acord că întoarcerea lui Navalnîi în Rusia a marcat un moment de cotitură după care a devenit clar că „Kremlinul a ajuns la concluzia că dialogul cu societatea este inutil și că este nevoie de partide false și de represiunea tuturor celor care nu sunt dispuși să acepte aceste falsuri. "

Un exemplu grăitor al legăturii de represiune și falsuri în campania actuală poate fi găsit într-o postare pe Facebook a politicianului de opoziție Ilya Yașin din 9 septembrie. El a fost împiedicat să intre în cursa electorală fiind acuzat de implicare în așa numite ”activități extremiste ", dar un candidat pe nume Aleksei Yașin candidează pentru Dumă la Moscova, folosindu-și doar numele de familie" Yașin "în materialele de campanie și susținând o platformă de poziții similare cu cele deținute de mult timp de Ilya Yașin.

„Rusia Unită are nevoie de acest fals Yașin pentru a fura o parte din votul de protest”, a scris adevaratul Yașin. „Vor ca alegătorii care mă susțin, dar care nu urmăresc îndeaproape știrile, să voteze pentru un nume de familie cunoscut în loc de candidatul susținut de Smart Voting".

Primele legi ale „agentului străin” au fost adoptate în 2012, dar în primii câțiva ani au fost folosite în principal pentru urmărirea penală a persoanelor pentru postări pe rețelele sociale.

Acum, zeci de ONG-uri au fost declarate „agenți străini”, determinându-i pe mulți dintre aceștia să-și închidă complet activitatea. Există mai mult de 40 de organizații media pe această listă, inclusive servicii ale postului nostru în limba rusă și unele dintre cele mai proeminente organizații media de investigație, precum și mai multe persoane.

„Vedem o politică sistematică, direcționată, pentru a combate disidența, a exercita presiuni și a efectua represiuni și represalii politice împotriva criticilor autorităților", a declarat Nikolai Bondarenko, un parlamentar al Partidului Comunist din regiunea Saratov care candidează pentru un loc în Dumă, în ciuda faptului că au existat eforturi repetate pentru a-l descalifica. „Ei fac asta din slăbiciune, nu din forță. Se tem de o înfrângere în alegeri". Sunt precum un câine încolțit - iar autoritățile sunt în prezent exact în această poziție - nu au altă opțiune decât să muște", a conchis el.

La alegerile anterioare, dacă Kremlinul nu dorea ca cineva să participe la alegeri, Ministerul Justiției pur și simplu a refuzat să înregistreze partidul, spune activistul Okhotin. Dacă o companie de presă ar trebuia să fie redusă la tăcere, se putea aranja o dispută de afaceri. Acum, însă, segmente întregi ale peisajului politic și civic sunt eliminate pe termen lung, spune el.

„Distrugerea FBK, a Rusiei Deschise, a organizației Open Rusia, a Komanda 29 și așa mai departe", a spus el, enumerând unele dintre cele mai proeminente organizații independente care au fost închise anul acesta. „În loc de detențiile administrative ale candidaților pe care le-am văzut în 2019, avem acum dosare penale și blocarea potențialilor candidați prin urmăriri penale. Această tendință nu vizează numai partidul de la Navalnîi”... ci toată Rusia, întreaga societate - civilă, politică și jurnalistică".

La începutul acestui an, 12 candidați de opoziție la consiliul orașului din suburbia Berdsk din Novosibirsk au fost descalificați pentru legături „extremiste” cu organizațiile lui Navalnîi. Doar Darya Artamonova, în vârstă de 19 ani, născută în primul mandat prezidențial al lui Putin, a fost una dintre puținii candidați ai opoziției cărora li s-a permis să candideze.

Deși s-a confruntat cu amenințări cu moartea și alte obstacole în timpul campaniei, este convinsă că face ceea ce trebuie. „Am trăit aproape 20 de ani sub [Putin] și văd că lucrurile se înrăutățesc", a declarat ea pentru postul nostru . „Suntem împinși în dictatură - represiuni împotriva jurnaliștilor, împotriva politicienilor, împotriva activiștilor civici. Este oribil și în fiecare zi situația se înrăutățește".

„Dar nu mi-e frică să candidez la alegeri", a adăugat ea. „Poate că sunt prea tânără pentru a avea un instinct dezvoltat de autoconservare. Sunt sigură că fac ceea ce trebuie - așa că nu mă tem."

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG