Ministerul rus de externe a avertizat că dacă Statele Unite confirmă relatările că plănuiesc să trimită rachete antiaeriene sofisticate Ucrainei, acesta va fi „încă un act provocator al Statelor Unite”, care ar putea genera o ripostă din partea Moscovei, relatează Associated Press.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse Maria Zaharova a spus la o conferință de presă joi că „Statele Unite au devenit efectiv parte” a războiului din Ucraina, după relatările că Washingtonul va pune la dispoziția Kievului rachete Patriot sol-aer, cele mai avansate rachete pe care Occidentul le va trimite armate ucrainene pentru a respinge atacurile Rusiei.
Zaharova a adăugat că sporirea asistenței militare americane, inclusiv transferul de arme atât de sofisticate „ar însemna o și mai mare implicare de personal militar în ostilități și ar putea duce la posibile consecințe”. Ea nu a precizat care ar putea fi acele consecințe.
To Patriot or not to Patriot
Marți, oficialități americane au spus că Washingtonul e pe cale de a aproba trimiterea unei baterii Patriot în Ucraina, răspunzând în sfârșit unei solicitări urgente din partea liderilor de la Kiev, disperați să primească arme mai puternice cu care să doboare rachetele rusești care au distrus mare parte din infrastructura vitală a Ucrainei. Un anunț oficial e așteptat în curând.
O baterie Patriot are nevoie de cam 90 de militari pentru a putea fi operată și întreținută, iar America a ezitat luni de zile să pună la dispoziție Ucrainei acest sistem complex, pentru că trimiterea de trupe acolo pentru a opera acest sistem nu convine administrației președintelui Joe Biden.
Rămâne însă temerea că, și fără prezența militarilor americane care să-i învețe pe ucraineni cum să folosească sistemul, trimiterea rachetelor ar putea să-i provoace pe ruși, și ar mai exista și riscul ca un proiectil lansat să ajungă în teritoriul rusesc, escaladând conflictul.
Rachetele Patriot - ținte legitime pentru forțele armate rusești
Înainte de relatările privind posibila trimitere de sisteme Patriot în Ucraina, Dmitri Medvedev, adjunctul președintelui rus Vladimir Putin la conducerea Consiliului de Securitate al Rusiei, a avertizat că dacă rachetele Patriot intră în Ucraina „împreună cu personal NATO, ele vor deveni imediat ținte legitime pentru forțele noastre armate”.
Întrebat miercuri dacă Kremlinul sprijină amenințarea lui Medvedev, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a răspuns că da, dar a adăugat la o conferință de presă prin telefon că se va abține de la comentarii mai în detaliu, până când Statele Unite anunță oficial trimiterea de rachete Patriot în Ucraina.
Casa Albă și conducerea Pentagonului au spus tot timpul că trimiterea în Ucraina de noi mijloace de apărare anti-aeriană este o prioritate, iar rachetele Patriot sunt luate în considerare de ceva vreme. Oficialitățile americane au afirmat că odată cu venirea iernii și cu escaladarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii civile, această idee a dobândit o prioritate crescută.
Iarnă grea fără căldură și electricitate, după bombele rusești
Compania de electricitate a Ucrainei a anunțat joi că sistemul de electricitate al țării se confruntă cu un „deficit de electricitate semnificativ”, și că întreruperile de urgență ale curentului electric sunt aplicate în mai multe zone ale țării, în timp ce temperaturile au scăzut considerabil.
Compania de stat Ukrenergo a avertizat pe Facebook că situația creată de pagubele produse infrastructurii energetice de atacurile ruse este agravată de de condițiile meteorologice neprielnice, cu căderi de zăpadă, îngheț și vânturi puternice.
Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kiev, a scris pe Telegram că orașul Herson din sudul Ucrainei a rămas complet fără energie joi în urma bombardamentelor rusești, și că două persoane au fost ucise în aceste atacuri.
Tot joi, Statul Major general al armatei ucrainene a anunțat că trupele ruse au sporit ritmul bombardamentelor contra orașelor Bahmut și Avdiivka din regiunea Donețk, în timp ce Moscova a continuat să atace pe toată linia frontului în estul Ucrainei, după un atac cu dronă în mare parte eșuat la Kiev, și un bombardament soldat cu victime la Herson, în sud.
Nu va exista o încetare a focului în timpul sărbătorilor pe stil vechi
Conducerea armatei din Ucraina a exclus o încetare a focului în timpul sărbătorilor de iarnă celebrate de ortodocșii pravoslavnici la începutul lui ianuarie, relatează agenția DPA.
„Vreau să spun că va fi o încetare completă a focului din partea noastră doar atunci când ocupantul părăsește complet teritoriul nostru”, a spus la Kiev la o conferință de presă joi, generalul Oleksi Hromov, adăugând că situația de pe front nu s-a schimbat semnificativ.
Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov declara că Rusia nu a primit nicio propunere privind „ o încetare a focului de Crăciun” în Ucraina, și a adăugat că subiectul „nu este pe ordinea de zi”.
La începutul săptămânii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor G7 să susțină un plan de pace care ar începe cu retragerea trupelor rusești din Ucraina, începând cu acest Crăciun. Marți, Peskov a insistat că Ucraina trebuie acum să accepte „noile realități de pe teren”, și anume că patru regiuni au fost anexate de Rusia.
Anexarea abuzivă a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – pe care Rusia nu le controlează în totalitate – a fost condamnată drept „ilegală” de majoritatea țărilor ONU.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a replicat miercuri că Peskov și președintele Vladimir Putin sunt cei care trebuie să accepte „noua realitate”, și anume că „nu există teritorii ucrainene furate de [Federația Rusă] pentru totdeauna”.
EU nu reușește să impună noi sancțiuni contra Rusiei
Între timp țările membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă încă la un acord privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al nouălea. Corespondentului Europei Libere pe probleme europene Rrikard Jozwiak relatează că joi seară ar urma să fie înaintată o nouă propunere.
Disputa se concentrează pe exportul de îngrășăminte din Rusia prin porturile țărilor din Uniunea Europeană, mai precis dacă acestea pot trece prin porturile europene chiar fiind produse de firmele unor oligarhi ruși aflați pe listele de sancțiuni occidentale.
Unele țări ar vrea să permită acest export fără limite ca să nu pericliteze securitatea alimentară mai ales a țărilor în curs de dezvoltare. Polonia și țările baltice se opun și avertizează că oligarhii ruși vor folosi orice șansă, sau excepție, pentru a evita și alte sancțiuni din partea Occidentului.
