La Moscova se discută o nouă lege care va permite să naționalizarea afacerilor locale ale firmelor străine ce se retrag de pe piața rusă, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina vecină, dar și a sancțiunilor internaționale masive impuse ulterior, sancțiuni ce le pot afecta interesele vitale.
Proiectul de lege în discuție acum complică mult retragerea din Rusia, pentru că devine o opțiune costisitoare.
Confiscare și naționalizare?
Așa cum războiul din Ucraina este în vocabularul oficial al Rusiei „o operațiune specială”, confiscarea și naționalizarea afacerilor lăsate în urmă de firme străine dunt „o preluare în administrarea statului”.
Dincolo de finețurile lingvistice, noua lege ar putea fi adoptată în câteva săptămâni, și va da Rusiei puterea de a interveni acolo unde există „o amenințare la adresa locurilor de muncă sau a industriei locale”, condiții vagi care nu dau companiilor occidentale mult timp să găsească o eventuală soluție comercială viabilă.
Mai multe companii occidentale mari, Starbucks, McDonald’s și producătorul francez de autoturisme Renault au anunțat deja că se retrag.
Exodul companiilor străine amplifică problemele cu care se confruntă economia rusă, lovită serios de sancțiunile internaționale și pe punctul de a intra într-o lungă recesiune, pe fondul unei inflații în creștere. Inflația era de 17,6% în aprilie, iar rata anuală ar putea fi între 18% și 23%, spun cele mai recente estimări ale Băncii Centrale de la Moscova.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege precizează că autoritățile ruse pot numi un administrator la firmele în care cel puțin 25% din acțiuni sunt deținute de companii din țări „neprietenoase”, în primul rând Statele Unite și țări din Uniunea Europeană, dacă aceste companii vor să plece.
Criteriile pentru această intervenție a statului sunt multiple și vagi, de exemplu dacă o companie este un angajator major pe piața locală a muncii, sau dacă oferă servicii în domenii cheie.
Proiectul vorbește și de companiile care produc dispozitive medicale, dar enumeră și o serie de alte sectoare, cum sunt transportul și energia, precum și orice firmă a cărei închidere ar putea duce la creșterea prețurilor în magazine.
Administratorul desemnat de stat ar avea la rândul său voie să vândă afacerea confiscată, în timp ce foștilor proprietari li s-ar interzice să mai facă afaceri în Rusia.
O instanță sau Ministerul Dezvoltării Economice vor decide cine e administratorul, care ar putea fi o bancă precum Banca de Dezvoltare a Rusiei VEB.
Cine este amenințat
Banca italiană UniCredit, cea austriacă Raiffeisen, cel mai mare brand de mobilă din lume, IKEA, lanțul de fast-food Burger King și sute de firme mai mici sunt printre companiile care mai au afaceri în Rusia. Dacă vor să plece, în noile condiții va fi foarte costisitor.
și-a înghețat toate operațiunile în Rusia, și a anunțat că urmărește evoluția situației. Raiffeisen a spus că analizează toate opțiunile, inclusiv o retragere, dar gestionată cu „precauție și responsabilitate”. UniCredit și Burger King nu au comentat pentru moment.
Uniunea Europeană este însă pe punctul de a-și întări poziția în acest conflict comercial: Comisia Europeană a propus miercuri ca încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei să fie considerată un delict penal, ușurând astfel confiscarea activelor din UE ale companiilor și persoanelor (vizați sunt oligarhii ruși) supuse sancțiunilor.
Concomitent, la Washington, administrația Biden a anunțat că nu va mai extinde derogarea care permite acum Rusiei să-și răscumpere la timp obligațiunile deținute de cetățeni americani. În acest fel, Rusia este împinsă și mai aproape de momentul când va fi declarată în incapacitate de plată, adică în faliment, din punctul de vedere al creditorilor externi.
Reacția Moscovei
Exodul firmelor occidentale i-a înfuriat pe mulți politicieni ruși. Fostul președinte Dmitri Medvedev, astăzi vicepreședinte al Consiliului de Securitate, le-a numit direct pe aceste firme „dușmanii care încearcă să ne limiteze dezvoltarea și să ne distrugă viața”.
„Interesul guvernului de la Moscova este să mențină locurile de muncă, și implicit o sursă importantă de venit din impozite”, explică Serghei Suceanov, consultant în managementul de risc la firma RSP International. De aceea, continuă Suceanov, noua lege va fi aplicată în primul rând în cazul marilor companii. „Dacă acestea vor să evite numirea unui administrator din oficiu, vor trebui să demonstreze că nu-și abandonează peste noapte afacerile din Rusia, fără să se asigure că ele vor continua să funcționeze”.
Ulf Schneider, consultant pentru mai multe companii germane din Rusia, a declarat că el și alți specialiști caută acum strategii care să permită firmelor străine să-și predea afacerile din Rusia de bunăvoie, dar cu un administrator ales de ele. În acest fel ar demonstra autorităților ruse că acționează responsabil, dar și că se distanțeacă de agresiunea rusă din Ucraina. „Vânzarea [afacerilor din Rusia] ar fi si ea o opțiune, dar condițiile pentru o vânzare nu sunt de loc bune”, a adăugat Schneider într-un interviu pentru Reuters.
Proiectul de lege a trecut de prima lectură în Duma de stat (camera inferioară a Parlamentului de la Moscova), unde mai sunt două lecturi, după care merge în Consiliul Federației, camera superioară, înainte de a fi promulgată de președintele Vladimir Putin. Acest proces legislativ ar putea dura câteva săptămâni. Ministerul rus al Economiei a declarat că va interveni doar în „cazurile extreme”, ca să protejeze producția sau locurile de muncă.
De la Moskvici, la Renault și înapoi la Moskvici
Pe 16 mai, Renault a anunțat că-și vinde pachetul de 100% din dirma Renault Rusia orașului Moscova, în timp ce cota sa de 67,69% din AvtoVAZ va fi vândută Institutul Central de Cercetare și Dezvoltare Automobile și Motoare (NAMI), cu o clauză care prevede posibilitatea de a a răscumpăra participația „la un moment dat, în următorii 6 ani”.
Zece zile mai târziu, pe 26 mai, directorul executiv al companiei Renault declara că firma își va răscumpăra pachetul de acțiuni dacă se va întoarce pe piața rusească, dar doar la prețul cu care l-a vândut, lăsând să se înțeleagă că Renault a fost obligat să-și vândă acțiunile, inclusiv către orașul Moscova, la un preț mic, sub valoarea pieței. Firma franceză nu a făcut publice condițiile financiare în care se retrage din Rusia.
Când Renault și-a anunțat plecarea, primarul Moscovei Serghei Sobianin s-a grăbit să anunțe că fabrica din Moscova, fosta fabrică Moskvici care devenise centrala Renault Rusia, va relua producția de autoturisme Moskvici, abandonată în 2001.
În ciuda „istoriei lungi și glorioase” a autoturismului Moskvici, așa cum a spus Sobianin vestea relansării a fost primită cu scepticism printre moscoviți, relatează Reuters. „Am auzit că Moskvici va fi reînviat ... și sunt foarte bucuros ”, a spus Alexander Bondarenko, purtând un tricou cu marca Moskvici. „Dacă vor introduce o versiune modernă a modelului 412, o voi cumpăra imediat”. Pentru Serghei, tot din Moscova, dar care nu și-a dat numele real, „renașterea Moskvici este o decizie populistă”.
Iar pentru alții, Moskvici trebuie să rămână la locul său meritat, dar în istorie „Uzina a fost dărâmată, nu existp muzeu, iar acum plănuim să restaurăm Moskvici? ”, se întrebă retoric un alt moscovit, Stanislav Țibulski. „Mi se pare o blasfemie”.
În perioada de glorie a acestui autoturism, oamenii așteptau ani de zile pentru a putea cumpăra unul dintre cele mai populare modele, Moskvici 412. Costa în jur de 5.000 de ruble sovietice în 1975, când salariul mediu lunar era de 150 de ruble.
