Cel puțin opt persoane au murit și alte mii sunt rănite după ce pagerele portabile, folosite de Hezbollah pentru a comunica, au început să explodeze în Liban marți după-amiază, transmite BBC.

Cel puțin opt oameni au fost uciși și 2.750 au fost răniți când mii de pagere au explodat simultan în Liban, a declarat ministrul sănătății pe 17 septembrie, după ce gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, a declarat că doi dintre membrii săi și o fată se numără printre cei uciși în exploziile „misterioase”.

Ministrul libanez al Sănătăţii, Firass Abiad, a declarat că 200 dintre persoanele rănite sunt în stare critică.

Agenția iraniană de știri Mehr a scris că ambasadorul Iranului la Beirut, Mojtaba Amani, a fost rănit de una din explozii.

Un oficial Hezbollah a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că detonarea pagerelor este „cea mai mare breșă de securitate” la care gruparea a fost supusă în aproape un an de război cu Israelul.

Exploziile au avut loc pe fondul intensificării violenței dintre Israel și Hezbollah, implicate în lupte transfrontaliere de când războiul din Gaza a izbucnit în octombrie anul trecut, în cea mai gravă escaladare din ultimii ani.

Armata israeliană a refuzat să comenteze.

Hezbollah a acuzat Israelul pentru „agresiunea păcătoasă” și a promis că țara va primi „pedeapsa echitabilă”.

Ministerul Sănătăţii din Liban spune că 200 dintre cei răniţi sunt într-o stare critică.

Hezbollah, un grup armat susținut de Iran, s-a opus de mult prezenței Israelului în zonele de frontieră disputate. Luptele dintre cele două părți au escaladat în ultimele luni, stârnind temeri că ar putea izbucni un război total în regiune.

Pagerele detonate sunt cel mai recent model folosit de Hezbollah în ultimele luni, au declarat trei surse de securitate.

Un jurnalist Reuters a văzut ambulanțe trecând în grabă prin suburbiile de sud ale capitalei Beirut, o fortăreață a Hezbollah.

O sursă de securitate a spus că dispozitivele au explodat și în sudul Libanului.

La spitalul Mt. Lebanon, un reporter Reuters a văzut mai multe motociclete năvălind în camera de urgență, unde oameni cu mâinile însângerate țipau de durere.

Șeful spitalului public Nabatieh din sudul țării, Hassan Wazni, a declarat pentru Reuters că aproximativ 40 de răniți sunt tratați la unitatea sa. Rănile au inclus răni la nivelul feței, ochilor și membrelor.

Valul de explozii a durat în jur de o oră după detonările inițiale, care au avut loc în jurul orei 15:45, ora locală. Nu este clar cum au fost detonate dispozitivele.

Forțele de securitate libaneze au declarat că o serie de dispozitive de comunicații fără fir au fost detonate în Liban, în special în suburbiile de sud ale Beirutului, ducând la rănirea mai multor persoane.

Grupuri de oameni s-au înghesuit la intrarea clădirilor pentru a verifica persoanele pe care le cunoșteau și care ar fi putut fi rănite, relatează jurnalistul Reuters aflat la fața locului.

Radiodifuzorii regionali care transportau imagini CCTV care au arătat ceea ce părea a fi un mic dispozitiv portabil plasat lângă casierul unui magazin alimentar unde o persoană plătea și care a explodat spontan.

Cum încearcă Hezbollah să contracareze supravegherea de înaltă tehnologie a Israelului

Mesaje codificate. Telefoane fixe. După uciderea unor comandanți de rang înalt în atacurile aeriene țintite israeliene, gruparea militantă libaneză susținută de Iran, Hezbollah, a folosit câteva strategii low-tech pentru a încerca să evite tehnologia de supraveghere sofisticată a inamicului său, au declarat surse informate pentru Reuters.

De asemenea, a folosit propria tehnologie – dronele – pentru a studia și ataca capacitățile Israelului de culegere de informații în ceea ce liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a descris ca fiind o strategie de „orbire” a Israelului.

Părțile au făcut schimb de focuri de când aliatul palestinian al Hezbollah din Fâșia Gaza, Hamas, a intrat în război cu Israelul în octombrie. În timp ce luptele de la granița de sud a Libanului au rămas relativ limitate, atacurile intensificate din ultimele săptămâni au sporit îngrijorarea că s-ar putea transforma într-un război pe scară largă.

Zeci de mii de oameni au fugit de ambele părți ale graniței. Atacurile israeliene au ucis peste 330 de luptători Hezbollah și aproximativ 90 de civili în Liban, potrivit statisticilor Reuters. Israelul spune că atacurile din Liban au ucis 21 de soldați și 10 civili.

Multe dintre victimele Hezbollah au fost ucise în timp ce participau la ostilitățile aproape zilnice, inclusiv lansarea de rachete și drone explozive în nordul Israelului.

Hezbollah a confirmat, de asemenea, moartea a peste 20 de agenți - inclusiv trei comandanți de top, membri ai unității sale de elită a forțelor speciale Radwan și agenți de informații - în atacuri direcționate departe de liniile frontului.

Armata israeliană a declarat că răspunde unui atac neprovocat al Hezbollah, care a început să tragă în ținte israeliene a doua zi după ce Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie.

Forțele de Apărare Israelului (IDF) au declarat pentru Reuters că lovesc ținte militare și luarea „măsurilor de precauție fezabile pentru a atenua daunele aduse civililor”.

„Succesul acestor eforturi depinde de capacitatea IDF de a colecta informații detaliate și precise despre forțele Hezbollah, liderii săi, infrastructura teroristă a organizației, locația și operațiunile lor”, se arată în declarație.

IDF nu a răspuns la întrebările despre colectarea de informații și contramăsurile lui Hezbollah, invocând „motive de securitate a informațiilor”.

Pe măsură ce presiunea internă crește în Israel asupra barajelor lui Hezbollah, IDF și-a evidențiat capacitatea de a-i lovi pe agenții grupului de peste graniță.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează să inundațiile recente care au afectat mai ales localități din zonele de centru și sud, unde apa a pătruns în beciuri, fântâni și alte spații subterane, au generat „dificultăți majore și riscuri pentru populație”.

Potrivit unor informații preliminare, circa „100 de fântâni publice și individuale au fost inundate” în raioanele Cantemir, Leova, Hîncești, precizează instituția.

„Ploile abundente și inundațiile duc la înrăutățirea calității apei din fântâni și izvoare, la poluarea legumelor și fructelor de pe terenurile agricole, provocând riscul declanșării și răspândirii bolilor diareice acute, hepatitei virale A și altor afecțiuni gastro-intestinale, ca rezultat al contaminării apei din apeducte și fântâni în urma deteriorării sistemelor de canalizare, deversarea apelor reziduale menajere, inundarea latrinelor și revărsarea conținutului lor”, se spune într-un apel al ANSP.

Pentru a reduce riscurile epidemiologice, autoritățile sanitare recomandă populației să consume apă potabilă numai din surse sigure (apeduct), apă fiartă sau apă îmbuteliată; să spele bine sub apă curgătoare fructele și legumele înainte de a le consuma; să prelucreze termic produsele alimentare; să evite consumul produselor alimentare nesigure; să folosească apă potabilă sigură la prepararea bucatelor; să respecte regulile elementare de igienă personală.

ANSP a făcut recomandări și pentru autoritățile publice locale: să aprovizioneze instituțiile de educație, medicale, rezidențiale cu produse alimentare și apă potabilă sigură; să curețe și să dezinfecteze fântânile și izvoarelor inundate; să salubrizeze localitățile și să evacueze nămolul de pe străzi și din curțile instituțiilor preșcolare și școlare, interzicând accesul copiilor pe teritoriile acestora timp de 17-20 zile; să spele și să dezinfecteze rețelele de apeducte afectate; să evacueze apa și nămolul din fântânele comunale și să le dezinfecteze; să depoziteze nămolul evacuat în locuri special amenajate.

• Te-ar putea interesa și: Cum a afectat ciclonul Boris Republica Moldova

Tot pe 17 septembrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că, după 72 de ore de activitate sporită în gestionarea intemperiilor naturale, Centrul de Dirijare în Situații Excepționale a revenit la regimul său obișnuit de funcționare.

Timp de 3 zile, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, autoritățile publice locale și centrale au asigurat continuitatea intervențiilor în regim sporit, intervenind în mai mult de 400 de misiuni de lichidare a consecințelor ploilor abundente.

Administrația de Stat a Drumurilor a anunțat că, în prezent, pe toate drumurile naționale se circulă în siguranță.

Potrivit IGSU, pentru gestionarea și lichidarea consecințelor ploilor abundate au fost antrenate aproape 5 600 de persoane, angajați ai structurilor de forță și ai autorităților publice, și aproape 490 de unități de tehnică.

În prezent, Comisiile pentru Situații Excepționale teritoriale evaluează prejudiciile cauzate de ploile torențiale și planifică măsurile de recuperare în urma intemperiilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege, introdus de partidul de guvernământ, Visul Georgian, la începutul acestui an, cuprinde interdicții privind căsătoriile între persoane de același sex, adopția de către cupluri de același sex, schimbarea genului, susținerea publică a relațiilor și persoanelor LGBTQ+ și prezentarea acestora în mass-media.

AFP scrie că este de așteptat ca această decizie să alimenteze și mai mult tensiunile din țară înainte de alegerile parlamentare cruciale programate în octombrie.

La votarea boicotată de opoziție, parlamentarii partidului de guvernământ au aprobat cu 84 de voturi pentru și nici unul împotrivă proiectul de lege „privind valorile familiei și protecția minorilor”, împreună cu modificările aferente la o serie de alte legi.

Proiectul mai trebuie să fie semnat de președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili sau - în caz că refuză să o facă - de președintele parlamentului.

Măsura reflectă legislația similară utilizată în Rusia pentru a limita drepturile LGBTQ și „se referă la restricționarea, în instituțiile de învățământ și în emisiunile TV, a „propagandei relațiilor homosexuale și a incestului”.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat formularea, inclusiv pentru că pune relațiile homosexuale pe picior de egalitate cu incestul.

În urmă cu peste un deceniu, autoritățile ruse au interzis, primele în regiune, susținerea publică a „relațiilor sexuale netradiționale”, precum și tranziția de gen, printre alte măsuri. Curtea Supremă a Rusiei a scos efectiv în afara legii activismul LGBTQ+ prin stigmatizarea a ceea ce autoritățile au numit „mișcarea” LGBTQ+, care deși nu există, este considerată în Rusia organizație extremistă.

Măsuri asemănătoare au adoptat de atunci și alte țări conduse de regimuri conservatoare, ca Ungaria sau, mai recent, Bulgaria.

Drumul spre UE, blocat

Uniunea Europeană a declarat la începutul acestei luni că pachetul de legi propuse în Georgia „subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă să stigmatizeze și să discrimineze în continuare o parte a populației”.

UE a mai declarat că adoptarea proiectului de lege ar avea „repercusiuni importante” asupra parcursului de integrare europeană al Tbilisi, care speră să adere la UE, și „va pune și mai multă presiune pe relațiile UE-Georgia”. Un emisar UE a confirmat că procesul de aderare a Georgiei este „înghețat”.

Președintele Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili - care a depus proiectul de lege - a declarat că el vizează „consolidarea mecanismelor de protecție a minorilor și a valorilor familiale care se bazează pe uniunea dintre o femeie și un bărbat”.

Măsura de marți urmează adoptării recente de către Tbilisi a unei legi anti-ONG privind „influența străină”, care a declanșat săptămâni de proteste antiguvernamentale în masă și condamnare occidentală.

Luni, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a anunțat sancțiuni împotriva a doi oficiali ai guvernului georgian „pentru implicarea lor în încălcări grave ale drepturilor omului prin reprimarea protestelor pașnice împotriva legii privind influența străină”.

Blinken a declarat că Washingtonul „ia măsuri suplimentare pentru a impune restricții privind vizele pentru mai mult de 60 de persoane georgiene și membrii familiilor acestora responsabili sau complici în subminarea democrației în Georgia”.

„Rămânem îngrijorați de încălcările drepturilor omului și de acțiunile antidemocratice din Georgia și vom continua să luăm în considerare acțiuni suplimentare ca răspuns”, a spus el într-o declarație.

În mai, UE a avertizat Georgiei că „deraiază” de la calea sa de aderare la blocul comunitar prin promovarea unor măsuri care contravin valorilor europene.

După ce inițial a urmărit o agendă politică liberală pro-occidentală atunci când a venit la putere în 2012, Visul Georgian a început să prefere în ultimii doi ani poziții anti-occidentale și anti-liberale.

Criticii îl acuză că pune țara pe orbita Kremlinului și pune în pericol candidatura Georgiei la aderarea la UE. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marta Kos, o politiciană și diplomată de 59 de ani din Slovenia, a fost propusă în postul de comisar cu extinderea - urmând să fie, dacă va fi aprobată, persoana-cheie pentru eforturile Moldovei și Ucrainei - ca și altor țări candidate - de a adera la UE.

Kos a fost a doua propunere a slovenilor pentru un post de comisar. În prima fază, Ljubljana propusese un bărbat, pe Tomaz Vesel, iar Ursula von der Leyen a insistat că ar avea nevoie de o femeie, pentru a păstra echilibrul de gen al Comisiei.

De aceea, numele lui Kos a fost trecut pe lista noilor comisari cu asterisc, pentru că formal ea încă nu a primit acceptul parlamentului din țara sa.

Este de așteptat ca Marta Kos, care vine dintr-o fostă republică iugoslavă, să acorde mare atenție țărilor din Balcanii de Vest care așteaptă de multă vreme la poarta clubului occidental.

Marți, von der Leyen și-a exprimat încrederea că ea va primi cu bine aprobarea din partea comisiei parlamentare slovene, înainte să „meargă” și la votul din Parlamentul European.

În Comisia actuală, portofoliul extinderii i-a revenit maghiarului Oliver Varhely. În cea nouă, el va fi comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

Von der Leyen a numit-o pe spaniola Teresa Ribera în funcția de comisar antitrust, în timp ce Kaja Kallas, fosta prim-ministră din Estonia, va fi responsabilă cu politica externă.

Lituanianul Andrius Kubilius va fi primul comisar pentru apărare al UE - un nou rol menit să consolideze capacitatea europeană de producție militară în fața agresiunii ruse în flancul estic al Europei.

Comisia, amintește Reuters, este cea mai puternică instituție din cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Ea are puterea de a propune noi legi europene, de a bloca fuziunile între companii și de a semna acorduri de liber schimb.

Fiecare stat membru al UE va avea un loc la masa Comisiei, un rol comparabil cu cel al unui ministru guvernamental, deși ponderea sa politică variază foarte mult în funcție de portofoliu.

Pe lista comisarilor UE se mai află ministrul francez de externe Stephane Sejourne, responsabil cu strategia industrială, în timp ce slovacul Maros Sefcovic va supraveghea politicile comerciale.

Toți candidații vor fi audiați de deputații din Parlamentul European, care trebuie să aprobe nominalizarea lor.

Presa anticipează că va trece prin legislativ cel mai greu italianul de extremă-dreapta Raffaele Fitto, numit vicepreședinte pentru coeziune și reforme.

Anunțarea Comisiei a fost precedată de tensiuni, mai ales legate de propunerile franceze.

Luni, comisarul francez Thierry Breton, care urma să revină pentru un al doilea mandat la Bruxelles, și-a dat demisia. El spune că von der Leyen a încercat să convingă guvernul francez să nominalizeze pe altcineva, deși Breton fusese anunțat ca opțiune a Franței de la bun început.

• Te-ar putea interesa și: Durerile facerii Comisiei Europene. Propunerea franceză, Thierry Breton, demisionează cu nervi

Românca Roxana Mînzatu a fost propusă să preia portofoliul muncii în noua Comisie Europeană, odată cu titlul de vicepreședintă. Ea are 44 de ani și este europarlamentar din partea Partidului Social Democrat începând din iunie 2024.

A fost președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, din septembrie 2015 și până în ianuarie 2016.

Între martie și septembrie 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

În perioada iunie-octombrie 2019, ea a fost și ministru al fondurilor europene în guvernul condus de Viorica Dăncilă.

Potrivit CV-ului, Roxana Mînzatu este licențiată în Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (1998-2002). A făcut un master în Integrare Europeană (2003-2005) la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Principala revendicare a protestatarilor este către președinta Maia Sandu, căreia îi solicită să întoarcă în Parlament legea ce suspendă obligațiile de plată ale fermierilor față de creditori pe un termen de șase luni. Potrivit asociației „Forța Fermierilor”, numai circa 20% din agricultori ar putea beneficia de prevederile legii.

Liderii asociației afirmă că agricultorii au solicitat Parlamentului să adopte măsuri similare celor din România sau alte țări UE care au extins vacanțele fiscale până în octombrie 2025, însă propunerile lor au fost ignorate.

„Forța Fermierilor” a anunțat că „mai mulți agricultori din toată țara vor protesta în regiuni”, fără alte precizări. În ajun, liderul asociației, Alexandru Bădărău, a declarat Europei Libere că proteste vor avea loc în raioanele Cahul și Cantemir, și nu a exclus ca acestea să fie organizate și la Chișinău. Însă, video-uri postate pe rețele de socializare arată că protestele s-au extins și în alte raioane, cum ar fi Căușeni, Anenii Noi, Fălești și Drochia, dar și în autonomia găgăuză. Reprezentanții asociației afirmă că protestele vor crește în intensitate în zilele următoare.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

În ajunul protestului, pe 16 septembrie, ministrul moldovean al agriculturii, Vladimir Bolea, s-a întâlnit la Bruxelles cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, căruia i-a spus că resursele interne ale Chișinăului sunt limitate și insuficiente pentru a-i ajuta pe fermieri. Bolea a cerut crearea unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova, în contextul a ceea ce a numit „crizele tot mai frecvente” și „schimbările climatice” cu care se confruntă fermierii moldoveni.

Potrivit unui comunicat al ministerului agriculturii, la întâlnirea cu comisarul european s-au abordat „subiecte esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar din Moldova, cu accent pe modernizarea infrastructurii agricole, sporirea competitivității fermierilor locali pe piața europeană și adaptarea acestora la noile standarde de mediu și climă impuse de UE”.

Începând cu primăvara anului 2023, fermierii moldoveni afectați de intemperii și de perturbările grave ale pieței de cereale au organizat mai multe proteste față de ceea ce numesc lipsa de sprijin a autorităților, cerând de mai multe ori demisia ministrului Bolea.

Un apel în sprijinul fermierilor moldoveni a lansat pe 17 septembrie și premierul Dorin Recean, în discursul rostit la conferința ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, desfășurată la Chișinău. Recean a fost, de asemenea, în repetate rânduri, ținta criticilor vehemente ale fermierilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nelli Perutenco a figurat pe lista de sancțiuni luate de Departamentul american al Trezoreriei (ministerul de finanțe) împotriva a trei entități și doi indivizi care ar participa la propaganda Kremlinului, inclusiv în efortul de a destabiliza R. Moldova înaintea alegerilor prezidențiale și referendumului din octombrie.

Perutenco este prezentată în justificarea oficială a sancțiunilor americane drept contabila partidulului lui Ilan Șor, scos în afara legii.

Organizația Evrazia este acuzată că, în colaborare cu oligarhul fugar Ilan Șor, a introdus bani în mod ilegal în Moldova pentru a cumpăra voturi.

„Sub pretextul asistenței umanitare, Evrazia a orchestrat (...) o campanie de cumpărare de voturi menită să sprijine în mod ilicit candidații pro-Kremlin și să submineze astfel democrația din Moldova”, se spune în comunicatul Departamentului Trezoreriei de săptămâna trecută.

• Te-ar putea interesa și: Vara politică pe Facebook: Cine și cât a cheltuit pentru publicitate?

Decizia Meta din 17 septembrie de a aplica în practică sancțiunile guvernamentale SUA are ca principale ținte mari organizații de presă de stat rusești, în frunte cu Rossiya Segodnya, iar presa occidentală nu menționează, citând declarația firmei lui Mark Zuckerberg, dacă a fost scoasă de pe rețele și Evrazia, care s-a remarcat în Moldova mai ales prin trimiterea de tineri în excursie la Moscova.

Luni dimineață, o primă cercetare a Europei Libere arăta că un cont de Facebook pe numele lui Nelli Perutenco nu putea fi accesat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba despre împrumuturi de peste 300 de milioane de euro și credite nerambursabile de 80 de milioane pentru proiecte susținute de SUA, Canada, Franța, Germania, Suedia, Norvegia, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Printre documentele semnate se află și cel privind finanțarea cu 200 de milioane de euro, de către BERD, a unui program național de împădurire inițiat de președinta Maia Sandu, prezentă și ea la ceremonie.

Alte acorduri de împrumut vizează, între altele, sprijinirea familiilor vulnerabile, integrarea refugiaților ucraineni, tranziția către energia verde, promovarea independenței mass-media, susținerea egalității de gen, dezvoltarea comerțului, consolidarea sectorului energetic, gestionarea deșeurilor.

Platforma de Parteneriat este o inițiativă lansată de România, Germania și Franța în sprijinul Republicii Moldova. Conferința ministerială a platformei a ajuns la a 5-a ediție și reunește peste 65 de delegați - miniștri, viceminiștri, secretari de stat ai ministerelor de externe din statele partenere, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai organizațiilor internaționale.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Ce impact are șirul de vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău

În discursurile rostite la eveniment, președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean s-au referit la prioritățile de dezvoltare a Republicii Moldova pe termen mediu și lung.

Maia Sandu a spus, între altele, că „Moldova are un potențial enorm”, însă acesta este dificil de valorificat, având un „război la hotar”. „Nicio țară nu a reușit să devină un succes economic fără un sprijin inițial solid și parteneriate de durată. Acesta este ajutorul pe care l-am cerut partenerilor noștri”, a mai spus șefa statului.

Discuțiile de la ministerială au loc în patru grupuri de lucru, axate pe următoarele domenii: Justiție, anticorupție și securitate; Energie, eficiență energetică și mediu; Dezvoltarea economică durabilă și infrastructura strategică; Reforma administrației publice și managementul finanțelor publice.

La finalul evenimentului este programată o conferință de presă a miniștrilor de externe ai Republicii Moldova, României, Germaniei și Franței.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cutremurul a avut loc la ora 17:40 și a avut o magnitudine de moment de 5,2, conform infp.ro.

Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri, în zona seismică Vrancea-Buzău din România.

Cutremurul a fost resimțit puternic și în Republica Moldova. La Chișinău, președinta Maia Sandu acorda un interviu în direct chiar în momentul cutremurului.

Deocamdată nu sunt informații cu privire la eventuale pagube provocate de acesta.

În această știre s-au folosit informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fermierii afirmă că deputații au aprobat legea fără să-i consulte, ignorând toate propunerile pe care aceștia le-au înaintat. Ei spun că legea este discriminatorie și nu ar face decât să înrăutățească situația agricultorilor.

Parlamentul a aprobat, la propunerea guvernului, suspendarea obligațiilor de plată ale fermierilor față de creditori, în anumite condiții, pentru o perioadă de șase luni. Este vorba despre agricultorii care au luat împrumuturi, în ultimul an, și ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporție de cel puțin 60%, iar suprafața prelucrată afectată constituie nu mai puțin de 50%.

Directorul executiv al asociației „Forța fermierilor”, Alexandru Bădărău, a declarat pentru Europa Liberă că mai puțin de 30% din agricultori s-ar încadra în criteriile acestei legi.

„Este o discriminare față de toți agricultorii. Practic, peste 70% din agricultorii din R. Moldova nu sunt eligibili să beneficieze de prevederile legii”, a declarat reprezentantul fermierilor.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

Alexandru Bădărău nu a exclus că fermierii vor organiza proteste și la Chișinău.

Potrivit lui, agricultorii au solicitat parlamentarilor să adopte măsuri similare celor din România sau alte țări UE care au extins vacanțele fiscale până în octombrie 2025.

Pierderile suportate de fermierii moldoveni în ultimii doi ani s-ar ridica la 10 miliarde de lei (peste 500 de milioane de euro), potrivit estimărilor asociației „Forța fermierilor”. Agricultorii acuză guvernul că i-a adus în pragul falimentului, ignorându-le propunerile sau adoptând măsuri mult întârziate.

În vara acestui an, după luni de proteste ale fermierilor, autoritățile au acceptat să introducă licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase din Ucraina, menită să protejeze producătorii locali. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Restricțiile fac parte dintr-o serie de măsuri pe care Germania le ia pentru combaterea migrației ilegale, în special a persoanelor care fug de război și sărăcie în Orientul Mijlociu, și a unei creșteri a sprijinului politic intern pentru opoziția de extremă dreaptă și conservatori.

Controalele se vor aplica de la 16 septembrie la frontierele terestre ale Germaniei cu Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda și Danemarca pentru o perioadă inițială de șase luni, marcând un nou pas înapoi în calea liberei circulații în interiorul Uniunii Europene.

Controalele germane erau deja în vigoare la punctele de trecere estice și sudice, cu Polonia, Republica Cehă, Austria și Elveția.

• Te-ar putea interesa și: Germania reimpune controlul la granițe. Reacție de moment sau „sfârșitul spațiului Schengen”?

Berlinul spun că poliția federală va efectua controalele în mod flexibil, în funcție de situația de securitate și concentrându-se pe minimizarea perturbărilor pentru navetiști, călători și comerț.

Luni, traficul era normal la frontiere.

Ministerul german a recomandat călătorilor să aibă asupra lor documente de identitate valabile, iar cetățenii din afara UE ar trebui să aibă documentele de intrare, inclusiv vizele, pregătite pentru verificări.

Modificările vin, oarecum paradoxal, pe fondul scăderii numărului cererilor de azil în Germania, cu 21,7% în primele opt luni ale anului.

Ministra de Interne, Nancy Faeser, a declarat că numărul a scăzut în parte datorită controalelor introduse anul trecut la granițele estice, care ar fi blocat peste 30.000 de intrări neautorizate.

„Acesta este motivul pentru care vom extinde controlul temporar la frontiere”, a declarat ea.

„Ordinul meu este, de asemenea, menit să protejeze împotriva amenințării acute a terorismului extremist islamist și a criminalității transfrontaliere grave”, a adăugat ea.

Măsurile au provocat critici din partea vecinilor Germaniei. Premierul polonez Donald Tusk a solicitat consultări urgente cu alte țări afectate, care se tem că vor trebui să absoarbă mai mulți solicitanți de azil și vor avea probleme cu transportul de mărfuri.

• Te-ar putea interesa și: Tot mai multe țări europene reintroduc controalele la frontieră. Se tem mai ales de migranți și terorism

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a avertizat că, în cazul în care Germania introduce măsuri pentru a trimite mai mulți imigranți înapoi peste granița comună, Austria va răspunde prin trimiterea mai multor persoane spre est, spre Balcani.

Controalele germane la frontiera cu Austria sunt programate să dureze până la 11 noiembrie 2024. La frontierele cu Polonia, Republica Cehă și Elveția, controalele ar urma să continue până la 15 decembrie 2024.

Ministerul de Interne al Germaniei a lăsat să se înțeleagă că vor exista prelungiri suplimentare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală a decis să constituie secții de votare în 37 de țări. Cele mai multe vor fi deschise în Italia - 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare.

În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare, iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

• Citește și: Cum se numără alegătorii

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ultimele 24 de ore, fără energie electrică au rămas 18 localități, însă către dimineața zilei de luni, 16 septembrie, toate au fost reconectate la rețea, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Autoritățile continuă să monitorizeze situația în raioanele Leova și Cantemir, în special digurile de lângă Romanovca și Seliște. Există riscuri de cedare a barajului de la Sărata Nouă, raionul Leova, iar specialiștii depun eforturi pentru consolidarea digurilor de protecție pe râul Nistru din raionul Ștefan Vodă, în localitățile Răscăieți, Olănești, Crocmaz și Tudora.

Lucrări similare sunt întreprinse pe râul Prut, în raionul Cantemir, în preajma localităților Țiganca și Stoianovca.

• Te-ar putea interesa și: „Apa a urcat cu un metru în zece minute”. Orașe din Cehia și Polonia, lovite de puhoaie

Pentru lichidarea consecințelor intemperiilor sunt antrenați, în prezent, peste 1900 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și 328 de unități de tehnică. Salvatorii ajută populația la pomparea apei, defrișarea arborilor căzuți și eliberarea traseelor, precizează IGSU.

La Chișinău, ploile au afectat circulația troleibuzelor și autobuzelor. Potrivit Primăriei capitalei, pe unele rute transportul circulă cu întârziere, iar unele unități de transport public staționează sau sunt redirecționate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile austriece au emis avertizări meteorologice cod portocaliu pentru ploi abundente, însoțite de vânt puternic, până pe 17 septembrie.

Precipitațiile semnificative ar putea cauza inundații și alunecări de teren, care la rândul lor ar putea duce la întârzieri sau anulări ale zborurilor pe aeroporturile afectate, blocarea liniilor de cale ferată și afectarea rețelelor de utilități publice.

• Te-ar putea interesa și: „Apa a urcat cu un metru în zece minute”. Orașe din Cehia și Polonia, lovite de puhoaie

Ambasada Republicii Moldova la Viena recomandă cetățenilor să urmărească sursele de informare locale pentru actualizări meteorologice; să ia în considerare posibilele întârzieri și perturbări în transportul rutier, feroviar și aerian; să fie pregătiți pentru eventualele întreruperi ale lanțului de aprovizionare; și să se asigure cu surse de curent pentru eventuale întreruperi prelungite de energie electrică. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenții Serviciului Secret al SUA staționați în apropierea terenului de golf unde juca Donald Trump au observat țeava unei arme de tip AK care se ieșea printre arbuștii care înconjoară terenul, la aproximativ 400 de metri distanță, scrie AP.

Un agent a tras. Atacatorul a scăpat pușca și a fugit cu un autoturism, lăsând arma de foc în urmă împreună cu două rucsacuri, o lunetă folosită pentru țintire și o cameră GoPro, a declarat șeriful din comitatul Palm Beach, Ric Bradshaw. Bărbatul a fost oprit ulterior de forțele de ordine.

Pe 13 iulie, Trump a fost împușcat în timpul unui miting în Butler, Pennsylvania, iar un glonț i-a zgâriat urechea. Atentatul a ridicat întrebări legate de activitatea de protecție a Serviciului Secret după ce serviciul a recunoscut defecte de organizare și eșecul de a preveni tentativa de asasinat din această vară.

Bărbatul reținut după incidentul de la terenul de golf avea un comportament calm și a arătat puține emoții când a fost oprit, potrivit șerifului din comitatul Martin, William Snyder.

„Nu a întrebat niciodată: «Despre ce este vorba?»”, a spus Snyder.

Într-un e-mail către susținători, Trump a scris: „Au fost focuri de armă în apropierea mea, dar înainte ca zvonurile să înceapă să scape de sub control, am vrut să auziți mai întâi asta: SUNT ÎN SIGURANȚĂ ȘI BINE!”

El a mai scris: „Nimic nu mă va încetini. Nu mă voi preda niciodată!”

Președintele Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris au fost informați despre această chestiune și fiecare a transmis câte o declarație prin care condamnă violența politică.

Kamala Harris a adăugat că a fost „profund tulburată” de evenimentele din acea zi și că „cu toții trebuie să ne facem partea pentru a ne asigura că acest incident nu duce la mai multe violențe”.

Joe Biden, la rândul lui, a spus că și-a ordonat echipei lui să se asigure că Serviciul Secret „are toate resursele, capacitățile și măsurile de protecție necesare pentru a asigura siguranța continuă a fostului președinte”.

„Nu există loc pentru violență politică sau pentru orice violență vreodată în țara noastră”, a transmis Biden într-un comunicat.

După incident, Donald Trump a discutat cu aliații, inclusiv cu senatorul JD Vance, senatorul din Carolina de Sud Lindsey Graham și mai mulți gazde Fox News. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că a petrecut câteva ore cu Trump și l-a numit „de neoprit”.

Incidentul de la terenul de golf vine după ce Donald Trump a beneficiat de o întărire a securității personale după prima tentativă de asasinat din iulie. La mitingurile în aer liber, el vorbește acum din spatele sticlei antiglonț.

Terenul de golf din Florida a fost parțial închis pentru Trump în timp ce juca, dar există mai multe zone în jurul perimetrului proprietății accesibile altor jucători de golf.

• Te-ar putea interesa și: Trump este „bine” după ce a fost atins de un glonț la o întâlnire electorală, într-o presupusă „tentativă de asasinat”

Duminică seara, Trump a postat un mesaj pe rețelele de socializare mulțumind Serviciului Secret și forțelor de ordine pentru că l-au ținut în siguranță, numindu-i „patrioți curajoși și dedicați”.

Foștii președinți SUA și soțiile lor au protecție pe viață din partea Serviciului Secret, dar securitatea în jurul foștilor președinți variază în funcție de nivelurile de amenințare și expunere, cele mai stricte măsuri fiind luate de obicei imediat după părăsirea funcției.

Protecția lui Trump a fost mai mare decât a altor foști președinți din cauza vizibilității sale publice și a campaniei sale de a candida din nou la Casa Albă.

Bărbatul aflat în custodie se numește Ryan Routh, au declarat trei oficiali de aplicare a legii pentru AP, sub protecția anonimatului.

Înregistrările arată că Routh, în vârstă de 58 de ani, a locuit în Carolina de Nord cea mai mare parte a vieții sale înainte de a se muta în Hawaii în 2018. În 2020, el a făcut o postare pe rețelele de socializare în care susținea realegerea lui Trump, dar în anii mai recenți postările sale și-au exprimat sprijinul pentru Biden și Harris.

Routh a încercat să recruteze soldați afgani care fugeau de talibani pentru a lupta în Ucraina și a petrecut câteva luni în țară, potrivit unui interviu acordat The New York Times anul trecut.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Orașul Hanušovice din regiunea Šumperk, în nord-estul Cehiei, a fost lovit de viitură duminică dimineața, iar majoritatea oamenilor au rămas în casele lor și nu au avut timp să evacueze. Totul s-a întâmplat în zece minute, când nivelul râului Morava a crescut cu aproximativ un metru, a declarat primarul Marek Kostka.

Centrul orașului Hanušovice, cu aproximativ 2.900 de locuitori, este sub apă. Primăria a interzis de-acum evacuarea, deoarece situația este periculoasă nu numai pentru locuitori, ci și pentru echipele de salvare. Oamenii au fost sfătuiți să rămână la etajele superioare și să aștepte instrucțiuni suplimentare.

Situația este critică și în Jeseník, unde primăria a îndemnat locuitorii să se mute la etajele superioare sau pe acoperiș pentru a aștepta echipele de salvare. „Armata cehă intervine. Verificați-vă și vecinii", face apel orașul pe site-ul său special. Oamenii sunt îndemnați să nu-și părăsească locuințele, întrucât situația nu este sigură nicăieri în oraș.

În alte localități din Cehia, mii de oameni au fost evacuați la weekend. Duminică dimineață, televiziunea publică cehă a postat imagini dramatice dintr-una din localitățile lovite în plin de viitură, Ceska Ves.

Situație gravă în toată Europa Centrală

O persoană s-a înecat în sud-vestul Poloniei, iar un pompier din Austria Inferioară a fost, de asemenea, ucis, a declarat vicecancelarul austriac Werner Kogler duminică pe platforma de socializare X, în timp ce autoritățile au declarat provincia, care înconjoară Viena și se învecinează cu Republica Cehă și Slovacia, zonă calamitată.

Râurile s-au revărsat din Polonia până în România, unde patru persoane au fost găsite moarte sâmbătă, după zile de ploi torențiale provocate de un sistem de joasă presiune numit Boris.

Unele părți din Republica Cehă și Polonia s-au confruntat cu cele mai grave inundații din ultimele aproape trei decenii. În Republica Cehă, un sfert de milion de locuințe au rămas fără curent electric din cauza vântului puternic și a ploii. Poliția cehă a declarat că este în căutarea a trei persoane care se aflau sâmbătă într-o mașină care a căzut în râul Staric lângă Lipova Lazne, la 235 km est de Praga.

În Polonia, o persoană a murit în comitatul Klodzko, despre care premierul Donald Tusk a declarat că este cea mai afectată zonă din țară și unde 1 600 de persoane au fost evacuate. „Situația este foarte dramatică", a declarat Tusk reporterilor duminică, după o ședință în orașul Klodzko, care era parțial sub apă, râul local crescând la 665 cm duminică dimineața, mult peste nivelul de alarmă de 240 cm, înainte de a se retrage ușor. Acest nivel a depășit recordul înregistrat în urma inundațiilor puternice din 1997, care au afectat parțial orașul și au provocat 56 de decese în Polonia.

Orașul istoric Glucholazy, din apropiere, a ordonat evacuări duminică dimineața, deoarece râul care îl traversează a început să iasă din matcă. Pompierii și soldații au făcut eforturi începând de sâmbătă pentru a proteja un pod din oraș. Din păcate, duminică el a fost luat de ape, cum a relatat de la fața locului corespondentul televiziunii publice din Cehia.

La Budapesta, oficialii au ridicat prognozele pentru creșterea Dunării în a doua jumătate a acestei săptămâni, la peste 8,5 metri, apropiindu-se de recordul de 8,91 metri înregistrat în 2013, în timp ce ploile au continuat în Ungaria, Slovacia și Austria.

„Conform prognozelor, una dintre cele mai mari inundații din ultimii ani se apropie de Budapesta, dar suntem pregătiți să facem față", a declarat primarul Budapestei, Gergely Karacsony. În România, autoritățile au declarat că ploaia a fost duminică mai puțin intensă decât cea de sâmbătă, când inundațiile au ucis patru persoane și au avariat 5 000 de locuințe. Orașe și sate din șapte județe din estul României au fost afectate, iar autoritățile au declarat că se caută încă două persoane dispărute.

Într-un comunicat de presă intitulat „Alertând lumea asupra activităților secrete globale ale RT” (inițialele englezești ale televiziunii ruse Rossiya Segodnya, fostă Russia Today), guvernul SUA spune că sancționează trei entități și doi indivizi pentru legăturile lor cu acțiunile rusești de destabilizare în străinătate.

Este vorba de Rossiya Segodnya, TV-Novosti, Dmitri Kiselev (directorul RT), organizația Evrazia (nume complet: ANO Evraziya) și directoarea ei, Nelli Parutenko, numită în comunicat „fostă responsabilă cu finanțele în partidul lui Ilan Șor”.

Europa Liberă a scris în lunile mai și august că Parutenco și o deputată rusă cu trecut politic la Tiraspol, Aliona Arșinova, plimbă tineri moldoveni la Moscova pentru a fi „educați” să promoveze vectorul euro-asiatic la întoarcerea la Chișinău, postul RT jucând un rol în popularizarea excursiilor.

• _{Citește și: Cum sute de tineri moldoveni sunt duși în vizite la Moscova de o organizație a lui Șor}

Și în comunicatul de acum al autorităților americane, anunțând sancțiunile, se spune că aceste organizații și liderii lor participă la diferite acțiuni maligne în mai multe țări, începând cu efortul de a destabiliza R. Moldova înaintea alegerilor din octombrie.

„RT și angajații săi, inclusiv redactorul-șef Margarita Simonian, s-au coordonat direct cu Kremlinul pentru a sprijini eforturile guvernului rus de a influența alegerile moldovenești din octombrie 2024”, dar și pentru a „încerca să provoace tulburări în Moldova, probabil cu scopul specific de a determina transformarea protestelor în violențe (...) în cazul în care alegerile nu vor avea ca rezultat câștigarea președinției de către un candidat preferat de Rusia”, se mai spune în comunicat.

Organizația Evrazia este acuzată că, în colaborare cu oligarhul fugar Ilan Șor, a introdus bani în mod ilegal în Moldova pentru a cumpăra voturi.

„Sub pretextul asistenței umanitare, Evrazia a orchestrat (...) o campanie de cumpărare de voturi menită să sprijine în mod ilicit candidații pro-Kremlin și să submineze astfel democrația din Moldova”, se spune în comunicat.

Departamentul Trezoreriei a făcut publice la 13 septembrie și alte acuzații la adresa aparatului propagandistic al Kremlinului, legate de activități maligne în alte țări decât R. Moldova, menționând printre altele că televiziunea RT participă activ la strângerea de fonduri pentru cumpărarea de arme letale destinate armatei ruse invadatoare în Ucraina.

Sancțiunile constau în înghețarea eventualelor averi ale sancționaților în SUA și sancționarea entităților și persoanelor care fac vreo afacere cu ei. (MȚ)

După depunerea actelor, liderul partidului, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat într-o transmisiune live că partidul va participa la referendumul din toamnă și că „nu poate risca cu opțiunea „DA” în favoare unei alte opțiuni”.

Acesta a îndemnat alegătorii să participe la scrutin, iar partidul MAN va promova opțiunea „DA”.

Ceban a adăugat că „astăzi este o fereastră de oportunități care nu neapărat va exista în viitorul apropiat pentru locuitorii R. Moldova”, având în vedere procesul de integrare a țării în Uniunea Europeană.

Potrivit primarului, decizia privind participarea la referendum și promovarea opțiunii „DA” a fost luată loc joi, pe 12 septembrie, la ședința Consiliului Național al Partidului.

Până în prezent, CEC a înregistrat alte nouă partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova, și Partidul „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, care vor promova opțiunea „Nu”.

• Citește și: Foști aliați, înregistrați separat la CEC ca suporteri ai opțiunii „Da” la referendum

Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul Acțiune și Solidaritate, blocul „Împreună” și partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) vor promova opțiunea „Da”.

Deși a fost înregistrat ca participant la referendum și partidul „Șansă”, decizia în cazul formațiunii ar putea fi revocată după ce Curtea de Apel Bălți a menținut decizia de limitare a activității formațiunii pentru 3 luni, dispusă inițial la 16 august de Judecătoria Bălți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma unei prognoze a Institutului Hidrometeorologic ceh, autoritățile de la Praga au dat drumul apei la numeroase baraje pentru a crea capacitate, ca măsură de precauție.

La centrala hidroelectrică Vrane de pe râul Vltava, la sud de Praga, debitul a fost mărit de la 40 la 120 de metri cubi pe secundă. Acest lucru afectează râul Elba, care converge cu Vltava la Mělník, determinând creșterea nivelului apei la ecluza de la Ústí nad Labem, la aproximativ 50 de kilometri sud de orașul german Dresda.

Autoritățile din Dresda făceau între timp eforturi vineri să îndepărteze din râul Elba înainte de posibilele inundații o porțiune de o sută de metri din podul Carola, căzut în apă săptămâna aceasta.

Situația ar putea deveni critică și în estul Cehiei, unde au fost depuse eforturi similare pentru a crea spațiu în lacurile de acumulare: „Situația la care ne așteptăm în următoarele patru, poate cinci zile este, din păcate, foarte asemănătoare cu situația din timpul inundațiilor majore din 1997 și 2002”, a avertizat ministrul ceh al mediului, Petr Hladík, citat de dpa.

Ministrul ceh de interne, Vit Rakušan, a cerut ca adunările publice planificate pentru următoarele zile să fie anulate în cazul în care siguranța nu poate fi garantată, în special din apropierea râurilor și pârâurilor. Toți cei care locuiesc în zone inundabile sunt sfătuiți să aibă pregătite bagajele de evacuare.

Autoritățile din Polonia se pregătesc, de asemenea, de vreme rea în următoarele zile. Potrivit Institutului Meteorologic din Polonia (IMGW), cel mai înalt nivel de alertă - 3 - este în vigoare pentru provinciile Silezia Inferioară, Silezia și Opole din cauza precipitațiilor continue preconizate.

În orașul Wrocław, primarul Jacek Sutryk a convocat o echipă de criză deoarece se așteaptă ca nivelul apei din râul Oder să crească până la nivelul de inundație. Două festivaluri planificate pentru weekend au fost amânate ca măsură de precauție.

O treime din Wrocław, cel mai important oraș din sud-estul Poloniei, a fost inundată când râul Oder a ieșit din matcă în 1997. Institutul Meteorologic a avertizat cu privire la o creștere rapidă și periculoasă a nivelului apei în râuri.

„În ciuda nivelurilor actuale scăzute ale apei și a avertismentelor privind seceta, precipitațiile intense nu vor avea ocazia să se infiltreze adânc în sol într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că masele de apă se vor scurge la suprafață”, a declarat acesta.

Experții meteorologi au declarat, de asemenea, că sistemele municipale de canalizare din multe locuri nu vor fi probabil capabile să absoarbă volumele de apă de ploaie, ceea ce va duce la un risc de inundații. În orașul districtual Ostrów Wielkopolski, care a fost recent afectat de inundații, autoritățile locale au distribuit saci de nisip cetățenilor pentru a-și proteja casele. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vizita are loc în condițiile în care presa britanică a relatat că Joe Biden ar fi dispus să permită Ucrainei să desfășoare rachete britanice și franceze cu rază lungă de acțiune folosind tehnologie americană. În schimb, el nu ar fi de acord cu folosirea rachetelor fabricate în SUA.

Întâlnirea liderilor britanic și american are loc după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că o eventuală permisiune acordată Ucrainei de a folosi rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia ar echivala cu un „război” între Occident/NATO și Rusia.

Răspunzând la avertismentul lui Putin, Keir Starmer a spus că „Rusia este cea care a început acest conflict. Rusia a invadat ilegal Ucraina. Rusia poate pune capăt acestui conflict imediat”.

• Te-ar putea interesa și: SUA: Kamala Harris a dominat dezbaterea cu Donald Trump, dar cursa e abia la început

Discuțiile de la Washington vin într-un moment în care Joe Biden este pe cale să părăsească funcția, iar la alegerile din SUA din noiembrie se vor confrunta democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.

Trump a refuzat în mod repetat să se pronunțe în favoarea victoriei Ucrainei în timpul dezbaterii cu Harris de marți, spunând doar: „Vreau ca războiul să se oprească”. Candidata democrată și-a afirmat însă direct sprijinul pentru Ucraina.

Starmer urmează să se întâlnească cu Biden în Biroul Oval la ora locală 16:30 (23:30 ora Moldovei), dar nu are deocamdată întâlniri programate cu Donald Trump sau Kamala Harris, ambii fiind implicați în activități de campanie electorală.

Război cu Rusia?

Joe Biden a declarat marți că „lucrează” la cererile Ucrainei de ridicare a restricțiilor de folosire a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune, în timp ce diplomații americani și britanici Antony Blinken și David Lammy au făcut miercuri o vizită comună la Kiev.

Blinken a promis că Washingtonul va revizui rapid cererile Kievului în acest sens și se va adapta nevoilor Ucrainei.

Washingtonul autorizează în prezent Ucraina să lovească ținte rusești doar în părțile ocupate ale Ucrainei și unele din regiunile de frontieră rusești direct legate de operațiunile de luptă ale Moscovei.

Dar Putin a avertizat joi Statele Unite și Marea Britanie împotriva unei astfel de ridicări a restricțiilor.

„Acest lucru ar schimba într-un mod semnificativ însăși natura conflictului. Ar însemna că țările NATO, SUA, țările europene, sunt în război cu Rusia”, a spus președintele Rusiei.

Joe Biden a sprijinit politic puternic Ucraina de la invazia Rusiei și a aprobat pachete de sprijin de miliarde de dolari.

• Vezi și: Ce au spus Harris și Trump despre Ucraina, în prima lor dezbatere față în față
  

Cu toate acestea, a fost reticent să treacă la livrarea unor noi tipuri de armament. De abia în 2024 Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16.

Alegerile din SUA aduc incertitudine pentru Kiev, mai ales în cazul în care Donald Trump va câștiga.

Trump a evitat să se declare tranșant în favoarea Ucrainei și l-a lăudat frecvent pe președintele Putin.

În dezbaterea sa cu Kamala Harris de marți, el a promis că va obține un acord pentru a pune capăt războiului „înainte de a deveni președinte”. Mulți ucraineni se tem că un asemenea acord ar însemna ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei.

Vicepreședintea SUA s-a angajat, în schimb, să mențină sprijinul ferm pentru Ucraina dacă va fi aleasă.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit informațiilor disponibile, ancheta a dezvăluit că membri ai organizațiilor teritoriale ale anumitor partide politice din Republica Moldova primesc lunar sume de bani care nu sunt înregistrate oficial în evidențele contabile ale formațiunilor politice respective. Aceste sume sunt destinate pentru activități legate de campania electorală, inclusiv participarea la mitinguri, flash-moburi și acțiuni de protest.

De asemenea, s-au identificat transferuri de fonduri prin bancomate către reprezentanții partidelor afiliate lui Ilan Șor. Aceste sume sunt utilizate pentru a sprijini activitățile partidelor și pentru a influența alegerile prezidențiale și boicotarea referendumului.

Investigațiile au relevat că mai multe persoane au realizat operațiuni „cash-in” pe conturile activiștilor partidului „Șansă”, folosind conturi bancare deschise la banca comercială „Promsviazbank” din Federația Rusă (aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina). Transferurile de bani, în ruble rusești, variază între 10.000 și 155.000 ruble (aproximativ 1.800 - 27.900 MDL).

În urma perchezițiilor, realizate și de Inspectoratul Național de Investigații, au fost confiscate documente, carduri bancare, telefoane mobile și alte obiecte relevante pentru anchetă.

Pe 7 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat partidul „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor, în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care va promova opțiunea „Nu”.

CEC a precizat că deși a admis înregistrarea partidului, instituția ar putea totuși să-și revoce propria decizie în cazul în care instanța judecătorească va admite cererea privind „limitarea activității solicitantului”.

• Vezi și: Activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru trei luni, inclusiv pe perioada campaniei electorale

La 11 septembrie, Curtea de Apel Bălți a respins contestația partidului „Șansă” împotriva deciziei Judecătoriei Bălți care în august a dispus limitarea activității formațiunii pentru 3 luni.

Membrii CEC urmează să se pronunțe în acest caz în ședința de sâmbătă, 14 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În curând, Ucraina va primi un nou sistem de apărare antiaeriană Patriot de la partenerii români. Vor fi, de asemenea, mai multe avioane F-16 pe cerul ucrainean: un grup de piloţi de-ai noştri se află deja în curs de pregătire în România”, a spus oficialul ucrainean, citat de Hotnews.ro.

Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă România de reprezentanții Ministerului Apărării de la București.

Cei patru piloți ucraineni care au ajuns la Centrul European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 Fetești fac pregătire teoretică deocamdată, a declarat pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul Constantin Spînu.

Mai înainte, ministrul Apărării din Ucraina spusese și că a avut „o convorbire telefonică fructuoasă” cu omologul său român, Angel Tîlvăr.

„Subiectul principal a fost consolidarea protecţiei cerului ucrainean împotriva rachetelor şi dronelor ruseşti. În curând, Ucraina va primi un nou sistem de apărare aeriană Patriot de la partenerii noştri români. De asemenea, vor fi mai multe avioane F-16 pe cerul ucrainean: un grup de piloţi ai noştri se antrenează deja în România. I-am mulţumit colegului meu român, poporului şi guvernului ţării sale pentru sprijinul şi consolidarea apărării noastre aeriene. Am convenit să continuăm cooperarea. Îmi planific vizita în România”, a scris ministrul ucrainean pe X, încheind: „Împreună, spre victorie!”.

• Te-ar putea interesa și: A fost inaugurat centrul F-16 de la Fetești, unde vor fi pregătiți și piloți ucraineni

România, vecina de la sud a Ucrainei, este considerată unul din cei mai buni aliați ai Kievului, cu care a semnat un acord în domeniul apărării. Ea nu dezvăluie din principiu detaliile ajutorului militar pentru Ucraina. Se știe că împreună cu Polonia, și ea membră NATO, dar și cu alte țări din alianță, România s-a angajat să sprijine pregătirea piloților ucraineni pentru aeronave de producție occidentală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La o conferință de presă comună susținută la Guvern cu ocazia vizitei sale, premierul luxemburghez Luc Frieden a spus că este în interesul țării sale să sprijine R. Moldova și că începerea negocierilor de aderare cu UE, eveniment care a avut loc la Luxemburg la final de iunie, reprezintă un eveniment important pentru relațiile dintre cele două state.

„E un simbol care înseamnă un proces care nu ar trebui să dureze prea mult. Dar mult lucru trebuie făcut (...) Cunoscând persoanele din guvernul dvs. sunt convins că veți reuși să faceți acest lucru într-o perioadă scurtă”, a spus premierul luxemburghez, care a venit în vizită la Chișinău la invitația prim-ministrului moldovean.

Actuala guvernare de la Chișinău a spus în mai multe rânduri că dorește ca R. Moldova să devină membră a Uniunii Europene până în 2030.

În discursul său, șeful guvernului luxemburghez a vorbit și despre referendumul despre aderarea R. Moldova la UE, spunând că este foarte important întrucât „el oferă alegerea liberă oamenilor să aleagă pentru UE”.

„Experiența noastră în UE arată că este o organizație puternică, care nu impune nimic, dar unde ești parte din efortul de a-ți crea propriul viitor”, a spus premierul luxemburghez.

• Vezi și: Președinții baltici ironizează scenariul apocaliptic al lui Dodon: „În UE ne-am dezvoltat identitatea națională, nu ne-am pierdut-o!”

Întrebat despre ce poate oferi Luxemburgul, care este stat fondator al UE, în procesul de aderare al R. Moldova la blocul comunitar, premierul a spus că un aspect important este asistența tehnică în implementarea anumitor practici, printre care și legislația privind serviciile financiare. Prim-ministrul a mai spus că o cale prin care poate fi întărită cooperarea dintre Moldova și Marele Ducat al Luxemburgului este prin creșterea fluxului de persoane, printre care studenți moldoveni.

„Moldova face parte din această familie europeană. Noi, luxemburghezii, ca fondatori ai UE, în interesul vostru, al nostru, în interesul nostru comun, o să vă sprijinim pe această cale (...) Și este nevoie de mult lucru – legi, regulamente. Pentru a crea prosperate, democrație, trebuie să adaptați legile”, a spus premierul luxemburghez.

Înaintea conferinței de presă, doi prim-miniștri au semnat la Chișinău o Declarație comună în sprijinul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul prevede aprofundarea cooperării bilaterale în domenii ca afacerile interne, finanțe, protecția socială și a mediului, precum și atragerea de investiții în economia R. Moldova.

La rândul său, premierul Dorin Recean a spus că vizita omologului său confirmă încă o dată „relația strânsă de prietenie și de parteneriat” pe care o au Republica Moldova și Luxemburg.

Vizita premierului luxemburghez la Chișinău are loc într-o perioadă în care R. Moldova este vizitată de tot mai mulți șefi de stat și guvern din Uniunea Europeană, cea mai recentă vizită fiind cea a premierului polonez, Donald Tusk, care a avut loc la 4 septembrie. Săptămâna viitoare este așteptat la Chișinău și premierul grec, Kiriakos Mitsotakis, care va întreprinde o vizită oficială și va participa la inaugurarea ambasadei Greciei la Chișinău.

Premierul Luxemburgului, Luc Frieden va avea și o întrevedere cu președinta Maia Sandu.

Pe 11 septembrie, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că va găzdui la Chișinău săptămâna viitoare delegații diplomatice din zeci de țări care vor transmite mesajul că sprijină „Moldova europeană”. Evenimentul va avea loc cu o lună înaintea referendumului din octombrie despre aderarea R. Moldova la UE.

• Citește și: Guvernul așteaptă un nou val de vizite din Occident

În august și septembrie, în R. Moldova s-au aflat în vizită mai mulți lideri europeni care sprijină aderare ei la UE, dar și ministrul de Externe al Ungariei eurosceptice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O navă civilă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt a fost lovită de o rachetă rusească, a declarat purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuc.

Informația a fost confirmată de Garda de Coastă din România.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă „ferm”, într-un comunicat, atacul forţelor armate ruse împotriva navei nave comerciale, despre care consideră că e o „escaladare fără precedent”.

„Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm Federaţiei Ruse să înceteze orice atac asupra unor nave comerciale şi să respecte libertatea de navigaţie de care beneficiază statele în Marea Neagră. Ministerul Afacerilor Externe condamnă încălcarea de către Federaţia Rusă a Cartei Naţiunilor Unite prin bombardarea sistematică şi iresponsabilă a infrastructurii ucrainene şi a navelor care transportă grâne”, transmite MAE.

Kremlinul a refuzat să comenteze incidentul, potrivit unei relatări Reuters de vineri.

Vasul avea la bord un echipaj din 22 de persoane, nimeni nu a fost rănit în explozie, a declarat pentru Europa Liberă un reprezentant al Gărzii de Coastă. Explozia nu a afectat capacitatea de deplasare a navei.

Nava civilă, spune comunicatul Gărzii de Coastă, era la 55 de kilometri de Sf. Gheorghe, din județul Tulcea, în zona economică exclusivă a României, atunci când a avut loc explozia.

Zonă economică exclusivă este zona maritimă adiacentă mării teritoriale a unui stat riveran, care se extinde până la maximum 200 mile marine în larg, distanța fiind calculată de pe linia de bază a apelor teritoriale.

Compania britanică de securitate maritimă Ambrey a declarat că o navă sub pavilion Saint Kitts & Nevis a fost lovită de o rachetă lansată de Rusia după ce a plecat din portul ucrainean Ciornomorsk din regiunea Odesei.

Nava ar fi suferit avarii la babord, inclusiv la cala de marfă și la o macara, spune compania.

„Vasul AYA, care transporta cereale din portul ucrianean Ciornomorsk către Egipt era în Marea Neagră și a fost avariat puternic”, afirmă oficiali ai marinei ucrainene, citați de Reuters.

Kitts și Nevis este o țară insulară din arhipelagul Antilele Mici, între Marea Caraibelor și Oceanul Atlantic. Este cel mai mic stat de pe continentele americane, ca suprafață și populație.

Volodimir Zelenski acuză Rusia

Informația privind atacul a fost confirmată și de șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, care nu a oferit și detalii despre nava atacată.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nava a fost lovită de o rachetă rusească imediat după ce a ieșit din apele teritoriale ucrainene și că nu au existat victime, conform unei evaluări preliminare.

„Atacul de astăzi din Marea Neagră este împotriva unei nave civile obișnuite imediat după ce a părăsit apele teritoriale ucrainene. Potrivit datelor preliminare, din fericire, nu au fost victime”, a spus șeful statului ucrainean.

„Așteptăm reacția lumii. Grâul și securitatea alimentară nu ar trebui să fie niciodată o țintă pentru rachete”, a adăugat Zelenski.

El a promis că statul ucrainean „va continua să facă totul” pentru a proteja porturile, Marea Neagră și a furniza hrană pieței globale.

„Ucraina este unul dintre principalii garanți ai securității alimentare mondiale. Stabilitatea internă și viața normală în zeci de țări din întreaga lume depind de funcționarea normală și neîngrădită a coridorului nostru de expertiză alimentară.

Livrările de alimente ale Ucrainei către țările din Africa și Orientul Mijlociu sunt esențiale. Vom continua să depunem toate eforturile pentru a ne proteja porturile, Marea Neagră și exporturile de alimente către piețele globale. Aceasta este adevărata prioritate a Ucrainei - protejarea vieții - și ar trebui să fie prioritatea tuturor țărilor.

Așteptăm ca lumea să reacționeze. Grâul și securitatea alimentară nu ar trebui să fie niciodată ținte pentru rachete”, a scris Zelenski pe X.

Cargoul AYA, victima atacului rusesc

Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat că atacul rusesc asupra navei care transporta cereale în Marea Neagră este unul la „libertatea de navigație și securitatea alimentară globală”.

Marea Neagră este o rută comercială crucială pentru Ucraina, unul dintre cei mai mari producători și exportatori agricoli din lume, dar a fost transformată într-un câmp de luptă navală când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Anul trecut, Moscova s-a retras dintr-un acord intermediat de ONU care garanta tranzitul în siguranță al exporturilor agricole ale Ucrainei la Marea Neagră, dar Kievul a creat anul trecut un coridor maritim care să-i permită continuarea comerțului.

Coridorul de transport maritim cuprinde coasta de vest a Mării Negre înainte de a ieși din apele ucrainene și trece pe la sud de România și Bulgaria.

Peste 5.000 de nave au traversat coridorul de cereale de când a fost creat, a declarat miercuri ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.

Prețurile globale ale alimentelor au crescut de când Rusia a invadat Ucraina, pe fondul temerilor că conflictul din Marea Neagră va împiedica aprovizionarea globală cu alimente.

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene, precum și obiectivele ucrainene din Marea Neagră, în special, Insula Șerpilor, folosind diferite tipuri de arme: cu drone și rachete.

Atacurile asupra navelor civile din apele internaționale de către Federația Rusă nu au fost raportate până acum.

Moscova a negat atacurile vizate asupra civililor de la începutul invaziei la scară largă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai exact, este vorba de al doilea subiect de pe ordinea de zi a CSAT care va fi despre oportunitățile oferite de „noul context geopolitic” pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială de la București.

La aceeași ședință se va discuta și despre oportunitățile și provocările pentru asigurarea ireversibilității parcursului european al R. Moldova.

Nu este prima dată când Chișinăul ajunge pe agenda celui mai înalt for decizional în domeniul securității din România. La ședința anterioară a Consiliului din iunie, s-a discutat despre deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a României, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică.

Pe 10 septembrie, la București a avut loc cea de-a doua ediție a mesei rotunde cu Republica Moldova privind asistența pentru securitate, având ca scop cooperarea în domeniul securității și sprijinirea Aliaților și partenerilor.

Potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la București, generalul-maior român, Liviu-Mihail Iancu, și generalul de brigadă din Forțele Aeriene ale Statelor Unite, Quaid Quadri, Director adjunct pentru planuri, strategie și capabilități al Comandamentului European al SUA (USEUCOM), au co-prezidat Masa Rotundă de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR).

• Te-ar putea interesa și: Declarație comună semnată de Maia Sandu și Klaus Iohannis: „Prin acest document ne asigurăm că lucrurile bune începute vor continua”

La reuniune au fost prezenți reprezentanții Republicii Moldova, conduși de generalul de brigadă Sergiu Cirimpei, adjunctul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale și delegația Regatului Unit, condusă de Amy Walker, director adjunct pentru Securitate Euro-Atlantică.

Continuarea acestui format asigură mentorat în domenii esențiale precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire, se arată în comunicat.

Activitățile Comandamentului European al SUA în R. Moldova se concentrează pe dezvoltarea capacităților instituționale și de apărare necesare, precum și pe îmbunătățirea capacității sale de a participa la operațiuni internaționale de menținere a păcii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost discutat în cadrul unei sesiuni ordinare a Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Macedonene, se arată într-un comunicat al bisericii.

„Sinodul a acordat o atenție deosebită situației cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost desființată administrativ de parlamentul ucrainean. Astfel milioanelor de credincioși li se refuză dreptul de bază de afiliere religioasă, de a-și mărturisi credința și de a efectua servicii religioase”, transmite Sinodul Bisericii Ortodoxe Macedonene.

Sinodul și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mitropolitul Kievului și al întregii Ucrainene, episcopii și toți credincioșii bisericii, spunând că se roagă ca „Domnul atotmilostiv să le dea puterea de a persevera și de a depăși aceste încercări”.

Zelenski a semnat o lege pe 24 august care interzice organizațiilor religioase legate de Biserica Ortodoxă Rusă să funcționeze în Ucraina.

Legea prevede că nicio organizație religioasă care operează pe teritoriul ucrainean nu poate avea un centru administrativ în Rusia, inclusiv Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Ucraina încearcă să se distanțeze de biserica rusă din 2014, dar eforturile s-au intensificat după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

• Citește și: Cernăuți | Cum a ajuns Capela Mitropoliților români din Bucovina de Nord victimă colaterală a luptei dintre Kiev și Moscova
  

Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a despărțit oficial de Patriarhia Moscovei în 2022, dar autoritățile ucrainene i-au acuzat în mod repetat pe preoții săi că rămân loiali Rusiei.

Invazia rusă a fost susținută de liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia, Patriarhul Kirill, un aliat fidel al președintelui rus Vladimir Putin.

Biserica Ortodoxă Macedoneană - Arhidioceza Ohrid a fost recunoscută în mai 2022 prin decizia Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice a Istanbulului, condus de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Ulterior, Biserica Ortodoxă Sârbă i-a recunoscut independența.

De la restaurarea sa în 1967, Biserica Ortodoxă Macedoneană a fost anterior izolată la nivel internațional și nerecunoscut de lumea ortodoxă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te