Analiza publicată pe blogurile Adevărul de Dan Dungaciu atrage atenția prin tonul lipsit de ezitări: nu va fi război în Ucraina, confruntarea armată va fi evitată pe calea negocierilor, iar evitarea ei presupune unele concesii făcute Rusiei, ceea ce americanii, susține Dungaciu, știu foarte bine, pentru că „nu sunt nici naivi nici lipsiţi de experienţă”. În consecință, „Tot ce se petrece acum este aparenţa invaziei, exacerbarea – uneori ridicolă, e drept – a acesteia, şi pregătirea pentru «ieşirea» din criză”.
Federalizarea Ucrainei și a Republicii Moldova ar fi capabilă să salveze şi aparenţele şi imaginea finală
Pornind de la cererile formulate în scris de Rusia, expertul identifică deja câteva căi de deblocare, dintre care cea mai avantajoasă pentru toate părțile implicate i se pare soluția federalizării. Nu doar a Ucrainei, ci a întregii regiuni. Camuflată sub eufemismul „statut special” acordat regiunilor separatiste, federalizarea Ucrainei și a Republicii Moldova ar fi „capabilă să salveze şi aparenţele şi imaginea finală. (…)ar avea aerul unei dinamici interne, în formate consacrate, şi, din perspectivă strategică, ar fi ideală: odată federalizate, statele respectiv nu vor mai putea emite pretenţii de acces la NATO sau UE, nici măcar teoretic, căci noile configuraţii constituţionale vor oferi, explicit sau implicit, atâta putere «regiunilor» încât acestea ar avea drept de veto”. Din analiza semnată de Dan Dungaciu rezultă că și ucrainenii ar ști ceva, de vreme ce au retras din parlament cu două zile înainte de reuniunea de la Paris în formatul Normandia proiectul de lege care, în opinia Rusiei, „ar fi însemnat retragerea Kievului din Acordurile de la Minsk”.
Spre aceeași idee a evitării invaziei ruse în Ucraina înclină și Lucian Lumezeanu (care scrie pe spotmedia.ro). Ar fi vorba de „stratageme” asumate de ambele părți, eventual concesii bine drămuite. „Rusia nu va pleca cu mâna goală din această criză”, spune Lumezeanu. De aceea, consideră că s-ar putea ieși din situație printr-o „combinație de mini-ofensive ale separatiștilor pe care (Rusia) îi sprijină în regiunea Donului, atacuri cibernetice, sabotaje economice și de altă natură, plus multe alte elemente de război hibrid”. Dacă am înțeles bine, ar fi vorba de renunțarea la regiunile separatiste Donetk și Luhansk.
Românii cred tot mai mult în Alianța Nord-Atlantică. De aceea, după cum titrează Aktual24, e „Supărare în tabăra Șoșoacă și Simion”. Articolul se referă la rezultatele unui recent sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, care arată că peste 70% dintre români cred ca NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului unui război în Ucraina, că aproape 75% sunt de acord cu existența bazelor militare americane în România, iar 77% dintre intervievati consideră că Vestul (adică UE, SUA, NATO) este directia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Practic, comentează pentru Aktual24 sociologul Remus Ștefureac, „România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euroatlantice”, percepție serios zdruncinată spre sfârșitul anului trecut.
